Invitații cristoiublog.ro – Julia Luca

Euro-sloganele unei campanii de care nu își va aduce aminte nimeni

În iunie 1995 a fost momentul istoric al primului consens post-comunism al României: după 5 ani de frământări sociale și politice de maximă intensitate, liderii partidelor politice semnează un document ce va rămâne în istoria recentă sub numele de Declarația de Snagov. Documentul era o declarație clară de intenții și atesta angajamentul tuturor forțelor politice de la acea vreme față de începerea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. Era de altfel, primul document formal, care trecea de zona discursivă prin care România își asuma ieșirea formală din zona de influență estică, dar și de renunțare la discursul naționalist.
În 2007 va avea loc prima formalizare a statutului de membru al Parlamentului European, atunci când cei 35 de euro-observatori vor dobândi statutul de europarlamentar.

Privind în istoria recentă, te-ai aștepta ca discursurile oficiale pro-europene să se regăsească deplin și în sloganele de campanie. Cu toate acestea, în 2009 partidele afișează slogane centrate către interior, către problematicile de politică internă.
Astfel, PDL va afișa la vremea respectivă un slogan cu impact emoțional-social: PDL la bine și la greu, dar care nu are nicio referire la vreun proiect european. La fel și PSD: Alege bine! este un slogan care mai curând amintește de bătăliile cu Traian Băsescu și mai puțin de atingerea vreunui deziderat european. Singurul partid din zona marilor jucători în alegerile din 2009 care are o viziune tangențială cu scopul alegerilor respective a fost PNL care promova la acea vreme sloganul: Apărăm interesul tău în Europa!. Partidele mici de tipul celor care gravitau în zona pragului electoral au avut o abordare centrată mai mult către problemele oamenilor de zi cu zi, semn că abordarea strictă a unei viziuni europene nu ”vindea” în emoționalul public, fapt explicabil și prin prisma frământărilor multiple care au divizat societatea românească.

La 5 ani de la primele alegeri europarlamentare, adică în 2014, filonul pro-european devine dominant. Toate partidele importante care își împărțeau bazinul votanților folosesc sintagma europeană: PDL vorbește de Europa în fiecare casă!, PSD susține România puternică în Europa!, iar PNL folosește sloganul Eurocampionii – Prosperitate, Națiune, Libertate!. Sloganele răspundeau, de altfel, nu doar unei nevoi de expresie politică, ci sunt efectul creșterii apetenței pentru Europa în toate zonele sociale: sunt vremurile în care se intensifică migrația forței de muncă către țările europene, dar și a studențimii către universitățile europene. Atunci este de fapt debutul unui fenomen care acum produce efecte devastatoare în economia românească: depopularea pieței muncii din România. În acest context, strategii partidelor intuiesc faptul că afișarea dezideratului european este cheia de promovarea cea mai eficientă în rândul celor care își doresc să ajungă cumva să trăiască într-o țară europeană.

2019 – al treilea proiect european pentru România

Partidele se întorc acum cu fața din nou către interiorul țării. Perspectiva europeană nu mai este complet atrăgătoare pentru mesajul electoral. Curentul populist-naționalist este unul care își face loc și în discursurile livrate în cadrul acestor alegeri în România, precum și în sloganele de campanie. Suplimentar, se face apel la sintagme precum „demnitate”, „patrioți”, „merit”, „respect”, etc – elemente cu un puternic impact emoțional.

Astfel, ALDE se întoarce către România propunând În Europa cu demnitate, EU respect Romania, în timp ce PSD, partid de guvernare promovează un mesaj naționalist, dar cu accente de partid de opoziție: Patrioți în Europa. România merită mai mult. Chiar și PNL, partidul care la celelalte două rânduri de alegeri a fost consecvent cu mesajul pro-european, cotește către o variantă populist-naționalistă: România în primul rând/ E timpul României. Până și UDMR optează pentru promovarea unui interes local, vorbind de Transilvania: Europa puternică, Transilvania prosperă. Accentele tricolore și de sorginte națională se regăsesc și pe materialele PRO România, acest partid promovând pe corturile și materialele de campanie hora tricoloră, moștenire de la PSD-ul condus de Victor Ponta și amintind de creația lui Bogdan Teodorescu din 2016.

De altfel, sloganele acestei campanii complet inutile pentru promovarea vreunui principiu sau mecanism european arată talmeș-balmeșul din politica românească: se intenționează tragerea listei de partid – împănată strident cu vedete tv – prin promovarea unor mesaje care nu spun nimic despre scopul final al demersului electoral. Cum se consolidează demnitatea unei țări, ce înseamnă să fii patriot într-un organism trans-național, cum apărăm interesele României înainte de orice – sunt întrebări care derivă din slogane sforăitoare, care nu deschid însă și răspunsuri pentru cei chemați la vot.

De altfel, cu slogan sau fără slogan, alegerile europarlamentare devin un lucru secundar: nimeni nu își va propune cu adevărat să discute despre rolul și proiectul României în Europa, atât timp cât tema principală de discurs în spațiul public va fi justiția, așa cum se anticipează în urma anunțului privind convocarea unui referendum de către Președintele Iohannis.

De altfel, așa cum doar memoria internetului mai păstrează – și chiar și acolo marginal – amintirea unor lozinci care nu au servit la nimic, așa se întâmplă și acum: asistăm la debutul unei campanii inutile ce nu va aduce nimic omului de rând: nici conștiința forței votului său, nici conștiința avantajului fabulos de a fi parte dintr-o Europă râvnită de români vreme de 50 de ani și, poate cel mai tragic, nici aportul unor politicieni dedicați și pricepuți în a gestiona interesele României, indiferent de partidul din care provin.

Campania pentru alegerile europarlamentare din 2019 va fi exclusiv subsumată rezolvării unor polițe interne, prin intermediul unui pretext cu dimeniuni naționale și europene.