Invitații cristoiublog.ro – Traian Horia (corespondență de la Londra)

Klaus Iohannis își completează Clubul globalist prin reactivarea Siminei Tănăsescu

Vinul trece, Juncker rămâne

În septembrie 2017, cristoiublog.ro dezvăluia că “elite” UE lucrează în îndeplinirea agendei lor globaliste, pentru înlocuirea îndărătnicei Polonia cu România, un membru care sub mandatul lui Klaus Iohannis s-a manifestat ca țară umilă, supusă și, la nevoie, proastă. În 2019 s-a văzut cel mai bine acest lucru în organizarea a două evenimente majore, pe bani românești, dar pritocite la Bruxelles, de un Sistem care îl susține pe Klaus Iohannis contra “populiștilor” din Coaliția PSD-ALDE: este vorba de vizita în România a Papei Francisc, globalistul lui Dumnezeu pe pământ și bun prieten întru propovăduirea marxismului nou occidental, cu perechea Jean Claude Juncker- Frans Timmermans (CE), dar și de Summit-ul din Sibiu, unde liderii UE au venit pentru o masă scumpă și un vin rafinat în cea mai săracă țară a Uniunii Europene.

Frunză verde gaze-n șist, l-o vrut muica globalist

Din momentul în care, în 21 septembrie 2017, Klaus Iohannis s-a declarat “multilateralist” (a se citi “globalist”) de la tribuna ONU din New York, el nu a mai aparținut națiunii române, ci unui grup de oameni finanțat prin UE sau prin clubul de donatori globaliști, care rostogolesc acest Sistem si care concep “strategii”: iar vizita Papei si Summit-ul din Sibiu sunt doar două dintre evenimentele organizate de Sistem în anul 2019, care ar trebui să-i aducă voturi lui Klaus Iohannis acolo unde acesta (prin lipsa de charismă, trufie și insistență bolnăvicioasă în războiul de uzură cu propriul Guvern) nu reușeste să convingă electoral. Prizonier al propriilor consilieri (cu decanul de vârstă al “pionerilor Soros” din România, Sandra Pralong), dar și al Binomului Grupul “Rezist”- Divizia Presă, creat și finanțat ca să-l ridice și să-l împingă înainte când e obosit, Klaus Iohannis mai are azi o singură opțiune personală: aplicarea opțiunilor altora, adică a sugestiilor acelor oameni din UE și din stânga extremă a Statelor Unite ce lucrează, în îndeplinirea agendei globaliste, pentru înlocuirea îndărătnicei Polonia cu statul stat umil, supus si la nevoie prost, România.

Un meteor a apărut, a dispărut, a apărut. Tănăsescu

Klaus Iohannis se ajută acum cu moștenirea de “elite” pe care guvernarea PSD-ALDE a preluat-o și pe care, prin imprudență, o finanțează pe bani mulți de la buget: cu “elitele” din Universitățile de stat (precum Academia de Informații Mihai Viteazul”, condusă azi cu un “multiculturalist”, sau Universitățile București și Școala Națională de Studii Politice Administrative, SNSPA, adevărate focare de “cultură” neo-marxist-globalistă), cu “elitele” din instituții publice (directori precum Eduard Hellvig, din SRI, cel mereu “îngrijorat” de ascensiunea populismului), cu organizațiile ONG de magistrați-activiști, unii din ei finanțați Soros, cu grupurile haștag de “protestatari” din stradă, care reduc Uniunea Europeană la o mână de mediocrități politice precum Antonio Tajani (PE) sau Frans Timmermanns (CE). Nu în ultimul rând, dintr-un neant al concretului, Klaus Iohannis se sprijină pe plutonul său de consilieri prezidențiali- pretorienii cu care citește pe capitole deciziile de CCR și cu care își umple timpul prin laboratoarele secrete din subsolul Palatului: se evidențiază aici Elena-Simina Tănăsescu, fost consilier prezidențial si actuala propunere a lui Iohannis pentru Curtea Constituțională- un meteor pe cerul Cotrocenilor, pe care lumea îl dăduse dispărut.

Spre deosebire de Iohannis, care este veșnic…

… profesorul universitar Simina Tănăsescu din Universitatea București apăruse la un moment dat ca personaj temporar. În mai 2018, presa dâmbovițeană relata că judecătorul CCR, Petre Lăzăroiu, acuzase presiuni slab-camuflate asupra sa în cursul unei întâlniri solicitate de Tănăsescu, în incinta Universității din București. Conform lui Lăzăroiu, consiliera lui Iohannis vorbise de o “misiune ingrată” și vânturase cererea unei asociații de magistrați cu aplecare spre haștag-activism, care solicita “imperios” către Iohannis, “punerea în discuţie a mandatului Petre Lăzăroiu la CCR”, respectiv “emiterea unui decret pentru revocarea lui Lăzăroiu”.

În raport cu chestiunea, Klaus neagă mixtiunea 

Discuția privată dezvăluită de Petre Lăzăroiu nu ținea neapărat de Republica Procurorilor instaurată de mediile globaliste în România, cât despre o igienă a vieții publice, care inventase instituții oficiale pentru rezolvarea tuturor problemelor, inclusiv cele referitoare la schimbări de judecători CCR. Președinția a negat precipitat că demersul consilierului său, Tănăsescu, ar fi fost “o tentativă de imixtiune în activitatea Curţii Constituţionale”, iar profesoara universitară și-a înaintat demisia. “Declaraţiile preşedintelui au fost de la o zi la alta modificate, de la a nega totul, până la a-şi asuma că a ştiut ce s-a întâmplat”, comenta judecătorul pentru EvZ, comportamentul abulic al lui Klaus Iohannis. Câtă încredere merita, însă, un președinte de țară care “practica” democrația facultativ, în funcție de natura întrebărilor primite?

Dă-i cu stresu și compresa: ce-are Klaus, n-are presa

În aprilie 2019, Mediafax dezvăluia că Președinția ignorase în ultimul an un număr mare de întrebări de interes public referitoare la chestiuni importante pentru țară: protocoale secrete, proteste “rezist” din 10 August, revocarea “educatorului comunist” de la Aiud, Augustin Lazăr și a Laurei Codruța Kovesi ș.a. Iată, însă, că subiectul “Elena-Simina Tănăsescu” fusese unul important pentru Iohannis: atât de important încât, după ce în 20 iunie 2018 îi anunțase public demisia, în 6 Iunie 2019, același Iohannis o nominaliza pe Tănăsescu pentru Curtea Constituțională. Lumea lui Klaus Iohannis e îngustă nu doar când e vorba de lucruri, dar și de personaje, iar revenirea profesorului Tănăsescu avea, desigur, o semnificație.

Simina Tănăsescu și imensitatea Constituției

Din 2010, Elena-Simina Tănăsescu este unul dintre cei 9 vice-președinți ai Asociaţiei Internaţionale de Drept Constituţional (International Association of Constitutional Law, IACL), o entitate influentă pentru mediile politice, care se vrea un “forum” pentru specialiștii în Constituție. Potențialul transfer de suveranitate al statelor- membre către Uniunea Europeană și diluarea influenței Constituției naționale- două deziderate pentru roboțeii asamblați în garajele sorosiste precum Timmermanns, Tajani sau Juncker, face această organizație o piesă necesară într-un infernal mecanism de desființare a “populismului” și “naționalismului”. Este o noțiune asumată inclusiv de Tănăsescu, care a ajuns să țină dizertații despre “tensiunile” între “domnia legii și populism”, asumându-și din start existența aceste “tensiuni”. În fapt, o teorie larg răspândită a “gânditorilor” de la IACL, la care întotdeauna mai e ceva de adăugat, este că populismul are o “relație problematică” în raport cu Constituționalismul și că este “pervers”, fiindcă acolo unde Constituția ajută, populismul o folosește, iar unde nu ajută, populismul încearcă să o amendeze. Pentru sub-lideri globaliști precum Klaus Iohannis, care ar amenda discriminatoriu Constituția României doar pentru corupție, nu și pentru alte infracțiuni, nu s-a născut încă un constituționalist la IACL.

Eu sunt Klaus, merg pe șine: eu pe țară, ea sub mine

Așadar, câtă neutralitate ar avea membrul IACL, Elena-Simina Tănăsescu, în raport cu acea cazuistică de Curte Constituțională care ar implica populism sau naționalism, în principii, în fapte, în subiecte și în desfășurări politice? Nu știe nimeni, iar locomotiva rezistenței haștagiste Klaus Iohannis nici nu este interesat de asta. Croit după chipul și asemănarea protectorilor săi de la Bruxelles și Vatican, Iohannis a ajuns în anul electoral 2019 un globalist atât de feroce încât, prin comparație, cripto-socialiștii de la PSD au ajuns să fie priviți la Bruxelles ca fioroși populiști. Important pentru Iohannis este, însă, faptul că are un “Club” aproape complet, cu Hellvig- de la Servicii, îngrijorat pe populism și cu Tănăsescu, de la Constituție, analizând tensiunile populismului cu legea.

Urcă Klaus sus pe casă. Tu ia-i scara și îl lasă

Eventual, dar nu ultimii pe listă, cu “protestatarii” din stradă și cu piticii- cărători de flipcharturi ale “societății deschise”: acea “societate deschisă” aproximativ perfectă, pe care ONGiștii lui Soros o vor fără religie, fără istorie, fără tradiție, fără populiști- naționaliști. O “societate deschisă” importată din SUA și proiectată pentru globaliști și visători: dacă, de exemplu, îi spui lui Klaus că “societatea deschisă” e la înălțime, îl vei putea urca pe orice acoperiș din Cotroceni.