Astfel încotoşmănaţi, am luat-o pe rîu în sus, spre frontiera cu Birmania. Puteam ajunge şi pînă acolo, dacă am fi fost nişte traficanţi de droguri, dat fiind că între Thailanda şi Birmania se desfăşoară o întinsă circulaţie de haşiş. Cum noi eram însă nişte oameni de treabă, adică turişti, după vreun sfert de ceas de mers printr-un peisaj nu prea diferit de cel din Valea Prahovei, şalupa şi-a oprit păcănitul. Semn că se anunţa iminenţa unui debarcader. Şi, într-adevăr, cum am dat cotul, s-a ivit şi locul de acostare. Deşi în plină junglă, am avut o clipă impresia că mă aflu la o piscină din mijlocul New York-ului. Cu singura deosebire că toţi cei ce se hîrjoneau prin apă (fie jucîndu-se cu mingea, fie dînd din labe prin valuri, fie făcînd-o pe trăgătorii la pirogi) beneficiau de binecunoscutele veste de salvare. Ajunsesem astfel la unul dintre binecunoscutele hoteluri din junglă:
River Kwai Resotel.
Deşi în plină sălbăticie, complexul oferă standarde la nivel de înaltă clasă: piscină, restaurant, bar, aer condiţionat. Confortul, prin nimic mai prejos de cel oferit de un mare hotel din inima Parisului, nu-i văduveşte pe turişti de trăirile junglei. Deşi cu aer condiţionat, vilele sînt acoperite cu stuf. Locatarul are de ales noaptea între împuşcăturile de la televizor şi răgetele fiarelor din pădure. O sfîşiere dramatică se produce în personalitatea turistului şi la capitolul Ţînţari. Cine vrea să se laude la întoarcerea acasă c-a trăit în condiţii de junglă, trebuie să se lase ciuruit de escadrilele de bîzîitori. Cum însă o asemenea încercare e greu de trecut, River Kwai Resotel asigură turistului maşinării protectoare. Totul depinde de plătitorul de valută. Dacă ţine morţiş, poate fi făcut şvaiţer de ţînţari. Dacă nu, pune în funcţiune maşinăria. Soarele arde necruţător. Slujbaşii hotelului sînt tuciurii de atîta umblat prin arşiţă. Şi aici, totul depinde de turist. Dacă vrea să le arate prietenilor şi neamurilor cît a suferit el în jungla thailandeză, nimic mai simplu:
Hoinăreşte prin perimetrul hotelier cu capul descoperit, gol pînă la brîu.
Dacă se mai gîndeşte un pic, are la îndemnă tot ce-l poate apăra de soarele nemilos: de la cunoscutele ciuperci de pînză de pe pajişti pînă la umbreluţe asiatice, oferite de hotel pe gratis.
Un comentariu pentru articolul „Jungla pusă la treabă”