Marcel Ciolacu: „E o speculă. Noi am făcut o mare tâmpenie. S-a vândut toată energia electrică pe anul acesta. Am vândut energia cu 200 -300 de lei, iar acum se vinde cu 4000 de lei”

Jurnal de război. Rusia un tigru de hârtie (!?)

Armata rusă a primit sâmbătă, 26 februarie, după-amiază ordinul de a lărgi ofensiva în Ucraina, afirmând că Kievul a refuzat negocieri. „Toate unitățile au primit ordin de extindere a ofensivei în toate direcțiile”, a declarat ministrul rus al Apărării. Violența care a urmat, din cauza intervenției militare ruse, a determinat, sâmbătă, occidentalii să adopte un nou pachet de sancțiuni mai dure: ei au decis să excludă numeroase bănci rusești din platforma interbancară Swift, un mecanism esențial în finanțarea globală, anunțul fiind făcut de guvernul german, care prezidează forumul G7.  Conform agenției ruse RIA Novosti, Putin a discutat cu Macron, pe 28 februarie, și i-ar fi spus că nu va accepta o înțelegere cu Ucraina decât dacă „interesele legitime de securitate ale Rusiei sunt luate în considerare necondiționat”.

Franța va disloca 500 de militari, cu tot cu tehnica blindată, în România în cadrul operațiunii NATO de consolidare a poziție avansate, în urma invaziei Ucrainei vecine de către Rusia, a anunțat, vineri seara, șeful Statului Major al Forțelor Armate Franceze, generalul Thierry Burkhard. Ministrul apărării din Belgia, Ludivine Dedonder a anunțat  că 300 de militari belgieni vor veni în România şi că aceștia vor face parte dintr-un batalion comun cu Franța care va avea drept misiune „să protejeze şi să descurajeze” Rusia. Această grupare, în mod sigur, va deveni grupul de luptă NATO pe flancul sudic al Alianței, similar cu cele din Țările Baltice și Polonia. Secretarul General Stoltenberg  și Prim Ministrul britanic Boris Johnson se vor afla astăzi în Polonia și Estonia (aici au militari britanici și tehnică dislocată).

Discuțiile din prima zi, de la negocierilor de la granița Belarus-Ucraina, nu au  ajuns la rezultate concrete. A fost o ședință, în opinia mea exploratorie. Kremlinul și-a reiterat cerințele maximaliste și a refuzat orice perspectivă de încetare a focului la prima rundă de negocieri ruso-ucrainene de la Gomel, Belarus, pe 28 februarie. Delegația ucraineană a cerut încetarea focului și retragerea tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea și Donbas. Delegația rusă a cerut Ucrainei să se demilitarizeze, să se „denazifice” (!?) și să renunțe la dreptul de a adera la NATO – aceleași cerințe maximaliste pe care Kremlinul le-a făcut înainte de invazia sa neprovocată. Șeful delegației ruse, omul lui Putin, fost ministru al culturii,  Vladimir Medinski a spus că ambele părți au găsit „câteva puncte care să prezică poziții comune”, dar nu au detaliat. O tragere diplomatică de timp pe cerințe imposibil de realizat de ucraineni.

Rusia și sistemul chinezesc CIPS

 Rusia este de acum „un paria economic şi financiar mondial”. Scoaterea din Swift a Rusie este o știre extrem de importantă pentru sistemul financiar global. Sunt bănci, precum Societe Generale și Unicredit, care au miliarde de euro împrumutați Rusiei și care vor suferi. Încă din 2014, Rusia și China au discutat despre un sistem paralel de plăți similar cu Swift. Turcia şi Rusia au semnat un pact pentru creșterea utilizării rublei şi a lirei turcești în plățile transfrontaliere, Turcia semnând un acord pentru folosirea alternativei rusești la sistemul SWIFT. Pe lângă Turcia, China şi Rusia au semnat de asemenea acorduri pentru a consolida comerțul dintre cele două țări, inclusiv prin folosirea monedelor proprii pentru un procent mai mare din volumul comercial bilateral. India sugerează şi ea că se alătură alternativei asiatice a SWIFT, deoarece Washingtonul continuă să amenințe New Delhi cu sancțiuni asupra deciziei de a cumpăra sisteme de apărare anti-rachetă S-400 fabricate în Rusia. Rusia, probabil, se va alătura acum sistemului de plată interbancară transfrontalieră al Chinei denumit CIPS și care decontează creanțele internaționale în yuani și poate rula propria rețea de mesagerie. Intră în scenă e-CNY, „yuanul digital”, care se află în prezent în probe bancare. Jetonul este „pregătit din punct de vedere tehnic” pentru utilizare transfrontalieră, potrivit Băncii Chinei. În acest timp, când sancțiunile împotriva Rusie se consolidează, Zelenski a cerut Uniunii Europene să permită Ucrainei să obțină imediat aderarea sub o procedură specială, deoarece se apără de invazia forțelor ruse. State precum Polonia, Bulgaria, Țările Baltice au scris Comisie Europene să facă o procedură de urgenta pentru a primi Ucraina între cel 27 de state ale Uniunii. România nu este printre semnatarele acestei scrisori. Probabil Bucureștiul caută să rezolve și alte probleme legate, spre exemplu, de Schengen sau și de aderarea Moldovei la UE. Vom vedea dacă am intuit bine sau nu avem suficientă forță…

Ziua „proastă” pentru armata rusă: 28 februarie 2022

Kremlinul a suferit „cea mai proastă zi” de la începerea unei „invazii la scară largă” a Ucrainei. Aviația rusă a lansat bombe în mai multe orașe ucrainene de-a lungul nopții de duminică, în timp ce Vladimir Putin își continuă încercările de a captura capitala Kiev. Mulți civili ucraineni au murit în acesta zi fatidică. În timp ce atacurile din aer continuă, soldații ucraineni mențin o opozite puternică la sol. Oficialii guvernului ucrainean au spus: „Inamicul a oprit complet mișcările în nord-vestul Ucrainei și face o retragere tactică. Partea ucraineană atacă cu artilerie și aviație”. Intrând în mai multe detalii cu privire la situația de la Kiev, Ministerul Apărării din Marea Britanie a declarat: „Majoritatea forțelor terestre ale lui Putin rămân la mai mult de 30 km la nord de Kiev, avansul lor fiind încetinit de forțele ucrainene care apără aerodromul Hostomel, un obiectiv cheie al Rusiei”. Eșecurile logistice și rezistența fermă a Ucrainei continuă să frustreze avansul rusesc.

Sunt 4 direcție de atac ale armatei ruse în Ucraina: din Nord, ținta fiind încercuirea Kievului, din Nord-Est, ținta fiind preluarea orașului Harkov, din Est- încercuirea trupelor ucrainene de la linia de contact  și din Sud, ținta fiind Zaporoje, centrala nucleara, dar și încercuirea  trupelor  din zona Mariupol și de pe linia de contact. De asemenea, trupele din sud se îndreaptă spre Kiev. Există, în prezent, trei manevre majore ale Rusiei de încercuire și se pregătesc să deschidă una nouă, în vest, ca să taie liniile de aprovizionare cu arme. Prima este la Harkov, a doua se pregătește în zona Dombas și a treia la Kiev.

Armata rusă duce un război de poziție, cu scopul de a opri cele mai bune unități ale Ucrainei de la reaprovizionare și de a forța o înțelegere negociată în condițiile Moscovei. Se spune că Armata Rusă ar cunoaște bine terenul și tactica. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Ucraina a fost decorul celor mai mari bătălii de încercuire din istorie. Și, cu toate acestea, obiectivele militare nu sunt atinse. În schimb, ucrainenii au o apărare teritorială consolidată și nu se angajează într-o confruntare directă cu trupele ruse. Tehnica lor performată se constituie din rachete antitanc Javeline, rachete antiaeriene Stinger și drone BT2 cu 4 rachete la bord. Într-o imagine, luată de o astfel de dronă, vedem cum cele patru rachete cu care este dotată drona lovesc 4 instalații de lansare rachete antiaeriene Buk. Ucraina are armament de nivel tactic de peste 1,5 miliard USD. Ucrainenii pot, de asemenea, să interzică elicopterele de atac rusești, ceea ce s-a văzut în operațiunile militare de până acum, mai ales la atacarea celor trei aeroporturi ucrainene din zona Kievului.

Problemele armatei ruse

Rusia se pare ca este în anul tigrului de apă, un tigru de hârtie care s-ar putea înmuia(!?).  Se pare că Rusia are o problemă: armata sa nu este atât de puternică pe cât credea lumea – invazia sălbatică și neprovocată a Ucrainei de către președintele rus Putin a dezvăluit că, în ciuda propagandei, armata rusă nu și-a îmbunătățit semnificativ pregatirea de la evoluția precară din  Georgia, în 2008. De fapt, s-ar putea argumenta că, indiferent de „jucăriile militare strălucitoare”, armata rusă este încă aceeași forță în mare parte incompetentă care și-a făcut drum prin două războaie cecene și o invazie a Georgiei și ale cărei greșeli erau deja vizibile în Siria și în alte părți. Ca atare, eu pot susține cu încredere că forțele convenționale ruse nu reprezintă nicio amenințare pentru NATO, deși arsenalul lor nuclear rămâne o amenințare masivă pentru lume. Și totuși, știrile sosite recent din structurile de informații ne spun că rușii nu au scos pe masă întreg arsenalul de care dispun în jurul Ucrainei. Vom vedea acest lucru în zilele următoare. Deocamdată, să vedem găurile actuale din șvaițerul militar rus. 

Aviația rusă

Primul păcat al armatei ruse a fost incapacitatea completă a forțelor aeriene ruse de a atinge superioritatea aeriană. În a cincea zi de conflict, forțele aeriene ucrainene sunt încă foarte active, până în punctul în care sunt reaprovizionate cu rachete aer-aer, suplimentare pentru avioanele sale de luptă Su-27 și MiG-29. Forța de drone ucraineană (cele 20 de bucăți) este și ea în acțiune, scoțând convoaiele rusești din operațiunile militare. Unul dintre motive pare să fie faptul că rușii nu au provocat pagube considerabile bazelor aeriene ucrainene. De exemplu, imaginile din satelit ale bazei aeriene Kulbakino dezvăluie doar daune minore pe linia de zbor, precum și o lovitură în cimitirul de aeronave. Restul bazei aeriene pare nevătămată, inclusiv hangare și, din ceea ce se vede, piste. Ca atare, Brigada 299 de Aviație Tactică este încă foarte activă, pierzând un Su-25 pe 27 februarie. Eforturile rusești sunt jalnice, mai ales în comparație cu eforturile militare americane echivalente din trecutul recent. De exemplu, în 2017, armata americană a tras 59 de Tomahawk într-o singură bază aeriană din Siria într-o singură noapte, într-o lovitură limitată. Între timp, SUA au confirmat că Rusia a tras doar peste 160 de rachete în salva de deschidere într-o mare varietate de ținte și cu o mare varietate de rachete de la cele balistice Iskander la cele de croazieră Kalibr. După cum au arătat pagubele limitate de la Kulbankino, un număr atât de mic de rachete este insuficient împotriva unei țări atât de mari, cu o armată suficient de mare. Într-adevăr, dacă atacul SUA asupra Siriei este aplicat Ucrainei și ținând cont că Ucraina are cel puțin 13 baze aeriene active, rușii ar fi trebuit să lanseze peste 760 de rachete pentru a deteriora substanțial bazele aeriene ucrainene și acest fapt nu ține cont de alte ținte precum centrele de comandă și unitățile de apărare. O întrebare se naște: ce fac lăudatele sisteme S-400 și S-500, care nu au reușit să descurajeze activitățile ucrainene? Într-adevăr, nu au existat rapoarte confirmate de luptă aer-aer, în ciuda zvonurilor despre o fantomă mitică a Kievului. Apărarea antiaeriană a Rusiei pare să se lupte să facă față micii flote a Ucrainei de Bayraktar TB2 construite în Turcia, flotă care a înregistrat numeroase lovituri mortale împotriva forțelor ruse. Apărarea antiaeriană rusă nici nu a reușit să oprească o lovitură ucraineană cu rachete OTR-21 asupra bazei aeriene din Millerovo din Rostov Oblast, Rusia, situată la 80 km de Lugansk, pe 25 februarie.

Apărarea antiaeriană

Pe lângă faptul că nu au putut neutraliza forțele aeriene ucrainene, rușii nu au putut să neutralizeze nici rețeaua de apărare aeriană ucraineană. Înainte de război, ucrainenii posedau o rețea densă de apărare aeriană, oarecum învechită, cu diferite versiuni ale S-300 și Buk M1 mai moderne, precum și S125, S200, OSA-KM și numeroase alte sisteme mai vechi. Au existat rapoarte neconfirmate, conform cărora apărarea antiaeriană ucraineană a doborât totul, de la avioanele de atac la sol Su-25 până la avioanele de transport Il-76, precum și doborârile confirmate ale elicopterelor Ka-52. De asemenea, este plauzibil că apărarea antiaeriană ucraineană a doborât unul dintre propriile lor avioane Su-27 deasupra Kievului pe 25 februarie. Acest lucru poate explica absența relativă sau completă a bombardierelor rusești grele cu rază lungă de acțiune, Tu-22M, care au fost folosite într-un mediu permisiv în Siria și în medii mai ostile din Georgia, unde cel puțin unul a fost pierdut.

Trupele de uscat

Zona în care rușii au dat dovadă de cea mai mare incompetență este cea care s-au derulat pe teren. De la începutul campaniei, formațiunile rusești au manifestat puțină sau deloc competență militară. Informațiile ne spun  că, în unele cazuri, plutoanele rusești s-au predat în prima zi, găsindu-se în fața unei rezistențe ucraineane acerbe. Recunoașterea câmpului de luptă ucrainian de către militarii ruși pare a fi incompletă, cu numeroase unități pur și simplu îndreptându-se în ambuscadele ucrainenilor. Acest lucru este de neimaginat într-o eră în care dronele pot oferi acoperire non-stop pe câmpul de luptă, precum și sprijin rapid. Într-adevăr, abia în 2020, armata azeră a reușit să învingă o forță armeană puternic „înrădăcinată” pe un teren muntos dificil, folosind drone. Unitățile rusești din eșalonul doi par să fie complet neprotejate împotriva atacurilor cu drone. Forțele speciale ruse par să atace fără niciun sprijin, așa cum se poate observa din atacul inițial eșuat asupra bazei aeriene Hostomel, unde au fost distruse în primul atac aerian rusesc. Prezența aeronavelor ucrainene și absența completă a puterii aeriene ruse este un alt indiciu al performanței slabe a forțelor aeriene ruse și al slabei coordonări între diferitele arme ale armatei ruse. În alte cazuri, grupuri de infiltrați (militarii cercetași ruși) în Kiev au fost, de asemenea, distruse. Ca atare, forțele ruse nu au reușit să captureze un oraș important, deși Kievul, Mauripolul și Harkov sunt ambele sub asediu în ziua a 4-a. Pierderile rusești sunt necunoscute, dar se presupune că sunt grele (se apropie probabil de 5000 de militari).

O concluzie cu privire la forțele ruse

În acest paragraf am să folosesc aprecieri ale serviciilor de informații, dar nu am să precizez care dintre acestea. În ciuda noilor „jucării militare” ale lui Putin, armata rusă a suferit din cauza moralului prost și a corupției. Chiar și ofițerii ruși trăiesc în condiții mizerabile într-o armată care le oferă puțin sau deloc respect pentru ei. O mare parte din pregătirea tactică slabă putea fi deja văzută în Siria și în alte părți. De exemplu, grupul de mercenari Wagner, în mod nominal privat, dar puternic conectat la armata rusă, a suferit pierderi mari în operațiunile de luptă, în special în Siria. În 2018, forțele americane au anihilat o forță combinată siriană/Wagner folosind artilerie și elicoptere fără victime americane și doar cu un soldat aliat rănit. Antrenamentul pentru Wagner este condus de armata rusă și în special de Brigada a 10-a GRU din Rusia. Se poate presupune astfel că această pregătire este similară cu cea oferită trupelor ruse. Dacă performanța lui Wagner este, așa cum a spus, atunci se poate presupune că trupele ruse nu ar fi cu mult mai bune și, într-adevăr, experiența ucraineană este o dovadă masivă a acestei incompetențe inerente. Performanța forțelor aeriene și apărării antiaeriene ale Rusiei în Siria și Libia a indicat multe probleme cu sistemele rusești. În Siria, forțele aeriene ruse s-au bazat în principal pe arme nedirijate cu rază scurtă de acțiune. Livrarea acestor arme neghidate necesită ca aeronava să zboare deasupra inamicului și, prin urmare, peste potențialele apărări aeriene. ISIS nu avea apărare antiaeriană integrată, astfel încât aeronavele rusești au putut ataca fără riscuri. Ucraina are un sistem de apărare aeriană destul de sofisticat, deși este format din echipamente vechi, astfel încât atacarea cu arme cu rază scurtă de acțiune implică un risc mult mai mare pentru aeronave. Apărarea antiaeriană a Rusiei s-a dovedit, de asemenea, a fi inadecvată împotriva dronelor și a munițiilor stand-off în Libia, Siria și Nagorno-Karabah. În Siria, Israelul a evitat în mod regulat sistemele mult lăudate S-300, sirienii aparent admițând că sistemele rusești au fost inutile împotriva rachetelor de croazieră israeliene. Agenția de Cercetare pentru Apărare a Suediei a notat că și cele mai recente sisteme S-400 sunt supraevaluate și nu sunt nici pe departe la fel de capabile cum se susține. Rusia a desfășurat în Belarus și în Crimeea sisteme S400 împotriva Ucrainei, totuși, având în vedere activitatea forțelor aeriene ale Ucrainei, este evident că acestea nu au funcționat conform promisiunii.

Ziua a șase de război

 O colană de război, întinsă pe 70 de km, se îndreaptă spre Kiev. Este cea mai mare concentrare de forte de la al Doilea Război Mondial încoace. Atacurile asupra Kievului și Harkovului au continuat pe parcursul întregii nopți.  Următoarea fază majoră a operațiunilor ofensive rusești va începe probabil în următoarele 24 de ore și se va desfășura în următoarele 48-72 de ore. Rezistența ucraineană rămâne remarcabil de eficientă, iar operațiunile rusești, în special pe axa Kiev, au fost prost coordonate și executate, ducând la eșecuri semnificative ale Rusiei pe axa respectivă. La fel s-a întâmplat și la Harkov. Cu toate acestea, forțele ruse rămân mult mai mari și mai capabile decât armata convențională a Ucrainei, iar avansurile rusești în sudul Ucrainei amenință să distrugă apărarea Kievului și a nord-estului Ucrainei dacă vor continua necontrolate.

Situația pe axele de operațiuni ale Rusiei în Ucraina

Așa cum spuneam ieri, forțele terestre rusești avansează pe patru axe primare și pe o posibilă a cincea axă, discutate pe rând mai jos:

Axa Kiev: Rusia a desfășurat forțe grele suplimentare și artilerie pe care, până acum, nu a reușit să le folosească în atacurile asupra orașului până la apropierea de vest a Kievului în perioada 27-28 februarie. Forțele ruse vor lansa probabil un nou atac asupra vestului Kievului pe 1 martie. Atacurile forțelor ușoare rusești la periferia orașului nu au reușit să facă progrese pe 28 februarie. Forțele ucrainene este puțin probabil să capituleze.

Axa de Nord-Est: Forțele ruse au început să folosească artileria grea împotriva centrului orașului Harkov pe 28 februarie, indicând o inflexiune periculoasă în operațiunile rusești, deoarece Kremlinul alege să folosească mijloacele aeriene și de artilerie pe care le-a păstrat în rezervă până în prezent. Forțele ruse au reluat, în plus, avansuri limitate în nord-estul Ucrainei pe 28 februarie, după o pauză operațională din 26-27 februarie.

Axa Donbas: Forțele ruse și proxi au reluat atacurile asupra forțelor ucrainene care apărau Mariupol din est și au desfășurat mijloace suplimentare de artilerie și rachete dirijate antitanc (ATGM) pe linia frontului orașului Mariupol pe 28 februarie. Forțele ruse vor încerca un nou atac asupra Mariupol în zilele următoare. Forțele ruse intenționează probabil să rețină forțele ucrainene pe linia de contact pentru a le permite forțelor ruse care ies din Crimeea să le izoleze.

Axa Crimeea: Forțele ruse au continuat înaintarea limitată pe două axe din Crimeea — la nord spre Zaporoje și la vest spre Nicolaev, ajungând la periferia orașului port fluvio-maritim, situat de-a lungul limanului râului Bugul de Sud, la circa 65 km de la Marea Neagră și la 113 km nord-est de Odesa pe 28 februarie. Rusia s-ar putea lupta să consolideze pe deplin ambele axe de avans și ar putea fi forțată să aleagă care să fie prioritară.

Va apărea o nou axă formată din Belarus-Rusia în vestul țării

Forțele ruse și belaruse vor pregăti o linie suplimentară de avans din Belarus în vestul Ucrainei. Brigada de asalt aerian, a 38-a din Belarus, s-a desfășurat la Kobryn, lângă Brest, în sud-vestul Belarusului, pe 28 februarie. Statul Major ucrainean a raportat, pe 28 februarie, că există o mare probabilitate ca forțele din Belarus să se alăture operațiunilor rusești. O ofensivă rusă în vestul Ucrainei ar încerca probabil să oprească transporturile terestre de ajutor occidental prin Polonia și Slovacia. Cu toate acestea, forțele aeriene din Belarus s-ar confrunta probabil cu dificultăți similare cu operațiunile aeriene anterioare, eșuate, ale Rusiei împotriva Kievului, dacă ar încerca folosirea para-trupelor.

Media rusă

Ministerul rus al Apărării (MOD) a susținut, în mod fals, victorii pe axele Crimeei și Donbas și a susținut, în mod fals, că Rusia a câștigat superioritatea aeriană asupra Ucrainei pe 28 februarie, întărind publicului rus percepția înșelătoare despre o operațiune militară ușoară în Ucraina. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Federație Ruse, Igor Konașenkov, a susținut prematur că forțele ruse au capturat Enegodar și centrala nucleară Zaporoje de pe axa Crimeea, în timp ce Enegodar și Zaporoje au rămas sub control ucrainean. Deocamdată, cifrele prezentate acum o zi de TVR spun că 4300 de militari ruși au fost omorâți, 146 de tacuri T-90 distruse, 26 sisteme de lansare rachete, 27 de aeronave. Konașenkov a susținut că Forțele Aeriene Ruse au distrus peste 1.000 de piese de infrastructură militară, subliniind o narațiune a Kremlinului despre succesul militar rusesc Bine-înțeles aceste cifre și de o parte și de alta suferă modificări în interesul părților. Deci adevărul este pe undeva la mijloc.

Belarusul devine jucător în conflictul din Ucraina

Comisia Electorală Centrală din Belarus va valida rezultatele, în mod sigur falsificate, ale referendumului constituțional din Belarus de pe 3 martie. Noua constituție va oferi Kremlinului mai mult control militar rus asupra Belarusului și va permite Minskului să găzduiască arme nucleare rusești. Constituția revizuită a Belarusului pune capăt statutului de neutralitate al Belarusului, consacrat constituțional anterior. Țările europene Lituania, Letonia, Franța și Regatul Unit au respins rezultatele referendumului constituțional din Belarus ca fiind ilegitime și nedemocratice. Departamentul de Stat al SUA a suspendat toate operațiunile de la Ambasada SUA din Minsk, Belarus, și a autorizat plecarea voluntară a întregului personal.

Ucraina a constituit o unitate de luptă formată din voluntari străini. Sunt câteva mii de cereri de la voluntari străini. Ne îndreptam spre o situație similară cu Războiul Civil din Spania. Tot mai multe parlamente si guvene sunt de acord ca cetățenii lor să participe voluntari în războiul din Ucraina. Este o mobilizare generală în Europa a voluntarilor. Ucraineni din străinătate se întorc prin Polonia să lupte în Ucraina. Astfel conform grănicerilor polonezi peste 22000 de cetățeni ucraineni s-au întors în țară.

SUA

Și un ultim lucru bun, secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat, pe 28 februarie, că Statele Unite „nu văd niciun motiv să schimbe” nivelurile de alertă nucleară ale SUA ca răspuns la alerta forțelor nucleare ruse, dar a subliniat că Statele Unite nu trebuie să subestimeze amenințările lui Putin. Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat, la 28 februarie, că trupele ruse urmează pur și simplu ordinele lui Putin și că acțiunile lor nu au dublă semnificație.

Avertisment: prezentul material este întocmit prim compilarea surselor deschise de pe agențiile de presă, din publicațiile mass-media care tratează criza ucraineană din materialele Council of Foreign Affairs, Institut of War, Foreign Affairs, Politico, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale,  The Institute of Politics (IOP)-Harvard Kennedy School, Institute of Politics-University of Chicago,  Institute of World Politics etc.. și din cotidienele Washington Post și New York Times.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

4 comentarii pentru articolul „Jurnal de război. Rusia un tigru de hârtie (!?)”

  • Acest tovaras general cred ca a fost sef la popota la ce reteta de giveci ne explica

  • nu stim ce inseamna „tigru de hartie”:
    -daca plesnesti 2 degete in palma
    se aud niste sunete mai deocheate…..

  • Ceva nu este in regula, Dle general ! Pierderila ambelor parti, nu sint confirmate de nimeni ! Nu este posibil asa ceva in zilele noastre cind satelitii observa si ce au in mina pietonii si numerele de circulatie ale masinilor. Sa nu se poata observa epavele tancurilot, ale avioanelor si elicopterelor, sau estima numarull mortilor ?
    Cine, cum si de ce cenzureaza datele din ambele tabere ? Sa fie totul pe fondul unui razboi semi-virtual, nu chiar total virtual ca cel dintr-un film hollywood=ian de acum multi ani ?

    • Aveti perfecta dreptate! Inca unul din general care incearca sa ne ”imbrobodeasca”??!!

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog