Marcel Ciolacu: „E o speculă. Noi am făcut o mare tâmpenie. S-a vândut toată energia electrică pe anul acesta. Am vândut energia cu 200 -300 de lei, iar acum se vinde cu 4000 de lei”

Jurnal de război. Servieta cu butonul nuclear o are doar Putin

Am să încep, de astăzi, să scriu un fel de ”jurnal de război” compilând surse deschise (New York Times, Washington Post și alte surse) la care am acces iar comentariile mele vor fi reduse. Vreau să aveți informații clare despre ceea ce se întâmplă în confruntarea din Ucraina și să înțelegeți situația de război. Bineînțeles că nu voi prezenta toate evenimente. Voi încerca să le selectez pe cel mai importante. Primul lucru pe care-l spun este despre românii de la granița cu Ucraina. Avem un exemplu de solidaritate a populației române extraordinar. Felicitări, popor român!

Ultima știre ne spune că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, duminică 27 februarie, că Ucraina și Rusia vor avea primele discuții diplomatice de la invazia lansată de Kremlin, delegațiile ambelor țări întâlnindu-se la granița ucraineană cu Belarus. Întâlnirea va avea loc în apropierea râului Pripiat „fără condiții prealabile”, a spus biroul lui Zelensky într-un mesaj Telegram. Anunțul a venit după ce Zelensky a respins o ofertă a Rusiei de a purta discuții în Belarus. Nu cred ca întâlnirea va avea un rezultat, dar va putea devoala cerințele Moscovei. Este un început.

UE s-a întrunit, la nivel înalt (miniștri de externe), într-o reuniune extraordinară online, pentru a onora cererile Kievului. Bruxellesul s-a hotărât să ofere material militar și combustibili, echipamente medicale și de protecție, conform celor prezentate de Josep Borrell la o conferință de presa ținută împreună cu Ursula Gertrud von der Leyen.

Servieta cu butonul nuclear – Cheget

La rândul său, președintele Putin a ordonat în direct, la televiziunea rusă, ministrului apărării, Serghei Șoigu, și șefului statului major, Valery Gerasimov, să pună în stare de alertă de luptă forțele nucleare ruse[1] după ce el a acuzat „declarații agresive din partea țărilor NATO” (!?), informează Reuters. Butonul nuclear este la Putin. Potrivit articolului 87.1 din Constituția Rusiei, președintele este comandantul suprem al forțelor armate, iar Legea privind apărarea prevede că poziția comandantului șef  este autoritatea supremă în toate problemele legate de forțele nuclear. În plus, actuala doctrină militară rusă prevede că „Decizia de a folosi arme nucleare va fi luată de Președintele Federației Ruse”. În acest scop, Președintele deține o servietă Cheget[2], care îi permite acestuia să monitorizeze crizele strategice și să transmită deciziile de comandă nucleară prin intermediul rețelei de comandă și control Kazbek, folosind sistemul special de comunicații Kavkaz.

Interesant este că prim-ministrul pare să nu aibă autoritate de decizie nucleară și nu deține o servietă Cheget. Acest lucru este ciudat, având în vedere faptul că, potrivit Constituției, dacă președintele este incapabil, atunci prim-ministrul își asumă toate atribuțiile prezidențiale – care ar include, probabil, autoritatea de a lansa arme nucleare.

Acum să fie clar, forțele nucleare ruse, la fel ca și cele ale statelor occidentale, sunt întotdeauna în stare de alertă și sunt pregătite pentru ripostă imediat. Deci, ceea ce a făcut Putin este o atenționare dură la adresa Occidentului că ar putea folosit armele nucleare dacă cineva va interveni în războiul lui în Ucraina.

Relația generalului Mark Milley, Președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore al SUA, cu generalul Valery Gerasimov, șeful Statului Major al Forțelor Armate Ruse, se află în centrul unui efort extrem de sensibil din culisele actuale pentru a preveni transformarea celui mai mare război din Europa într-un conflict nuclear/convențional generalizat. Este o situație care a devenit urgentă de duminică, 27 februarie, după declararea alertei nucleare de către Putin. Cei doi au vorbit mai des decât miniștrii apărării. Relația dintre Milley și Gerasimov, militarii de top ai celor două națiuni, este văzută ca o modalitate de a deschide calea pentru o comunicare urgentă la niveluri inferioare ale puterii din SUA și Rusia. În ultimele 48 de ore, Washingtonul și Moscova au oprit „discuțiile de stabilitate strategică”, care vizează scăderea ”temperaturii”. Acum, când diplomații americani au primit noi instrucțiuni pentru anularea majorității contactelor cu omologii ruși un canal de comunicații din spatele scenei este mai necesar ca niciodată.

Aeroportul din Kiev un pod prea îndepărtat

Armata rusă a primit sâmbătă, 26 februarie 2022, după-amiază, ordinul de a lărgi frontul ofensivei militare în Ucraina, afirmând că Kievul a refuzat negocierile. „Toate unitățile au primit ordin de extindere a ofensivei în toate direcțiile„, a declarat ministrul rus al Apărării. În aceste condiții și datorită violenței intervenției ruse, sâmbătă, 26 februarie, occidentalii au trecut la adoptarea unui nou pachet de sancțiuni mai dure: ei au decis să excludă numeroase bănci rusești din platforma interbancară Swift, un mecanism esențial în finanțarea globală, conform anunțului, ironia sorții pentru Moscova, făcut de guvernul german, care prezidează forumul G7. Rusia este de acum înainte un paria economic şi financiar mondial.

Nevoia de a desanta trupe lângă Kiev

Rusia nu a reușit să controleze niciunul din cele trei aeroporturi de la Kiev. Kievul este deservit de un total de trei aeroporturi: Aeroportul Internațional Borispil, Aeroportul Kyiv Zhuliani și Aeroportul Gostomel. Borispil deservește marea majoritate a zborurilor internaționale, Zhuliani (numit și Aeroportul Internațional Kiev/Kiev) deservește în principal destinații interne și zborurile pe distanțe scurte.

Bătălia de la Aeroportul Antonov a fost o bătălie care a avut loc pe 24 și 25 februarie 2022. Două valuri de forțe ruse au atacat aeroportul Antonov din Hostomel. Primul val, format din parașutiști ruși, a aterizat pe 24 februarie și a ocupat pentru scurt timp aeroportul înainte de a fi învins. Al doilea val, constând din forțele terestre ruse care avansează din Belarus, a ocupat aeroportul după o luptă îndârjită în 25 februarie. Peste 30 de elicoptere rusești au aterizat cu trupe pentru a asigura aeroportul Antonov, situat într-o suburbie a Kievului, în încercarea de a crea un pod aerian prin care trupele și echipamentele ar putea ajunge la mai puțin de 10 kilometri de Kiev. Forțele ruse au capturat inițial aeroportul, după trei ore de luptă, dar a urmat o contraofensivă ucraineană a Brigăzii de Reacție Rapidă a Gărzii Naționale, în care trupele aeriene ruse care apărau au fost încercuite în aeroport și distruse, potrivit conducerii ucrainene. Antonov An-225 Mriya, cel mai mare avion din lume, se afla pe aeroport în momentul fazei de deschidere a bătăliei. La trei zile după sosire s-a raportat că aeronava a fost distrusă în timpul unei salve de lovituri de mortiere asupra hangarului în care se afla. A mai urmat o luptă pe 25 februarie 2022, în care forțele terestre ruse, care înaintau din Belarus, au preluat controlul aeroportului după ce au spart parțial apărarea ucraineană în bătălia de la Ivankiv. Ministerul ucrainean al Apărării a susținut că aerodromul a fost avariat grav (pista) pentru a mai putea fi folosit de trupele ruse.

Rusia și direcțiile operaționale de atac

Eșecul Rusiei în a-și îndeplini obiectivele inițiale planificate în jurul Kievului este surprinzător, deoarece s-a folosit o forță militară impresionată. Acest fapt le-a oferit ucrainenilor oportunitatea unui răspuns năprasnic. La ora actuală rușii nu au angajat încă în totalitate forțele mecanizate grele (tancuri T-90) și artileria în lupta de la Kiev și probabil că vor trebui să facă acest lucru pentru a ocupa orașul. Este puțin probabil ca forțele ucrainene să capituleze. Războiul, pe care nicio armată nu și-l dorește, cel de gherilă urbană, este abia la început. Dacă rușii au abandonat, deocamdată, încercarea de a încercui Kievul și s-au angajat la atacuri frontale dinspre nord-vest și est/nord-est, atunci au dat exact în scenariul preconizat de ucraineni pentru apărarea capitalei lor. Rușii ar putea schimba această situație fie obținând forțe de pe axa de nord-est de peste râu și de la sud de Kiev și încercuind orașul în acest fel, folosind inclusiv forțe din Crimeea, fie reîncercând și reușind, în sfârșit, aducerea trupelor pe aeroportul din sud-estul capitalei. Toate orașele mari sunt încercuite și se duc lupte pentru cucerirea lor. Sudul Ucrainei, în zona Mariupol, este aproape cucerit.

Care sunt axele operaționale ale militarilor ruși:

Axa de Nord-Est: Forțele ruse au avansat pe un front larg între Cernihiv și Harkov, pe 26 februarie, după ce forțele ucrainene au oprit avansurile directe ale Rusiei spre ambele orașe, în perioada 24-25 februarie. Forțele ucrainene continuă să întârzie și să producă pierderi forțelor ruse, dar probabil că nu vor putea opri progresele ulterioare dacă Kremlinul angajează rezerve suplimentare.

Axa Donbas: Forțele ruse au continuat să oprească atacurile directe în Donbas sau o manevră învăluitoare prin regiunea Luhansk. Forțele ruse intenționează, probabil, să oprească forțele ucrainene pe linia de contact pentru a le permite forțelor ruse care ies din Crimeea să le izoleze. Rușii s-ar putea mulțumi să-i lase acolo, concentrându-se pe capturarea Kievului. Alternativ, ei pot căuta să-i încercuiască și să-i distrugă sau să-i forțeze să se predea.

Axa Crimeea: Forțele ruse care avansează spre nord, spre Zaporoje, și spre est, spre Mariupol, amenință că vor izola forțele ucrainene pe linia de contact din Donbas dacă forțele ucrainene nu se retrag. Forțele ruse din Districtul Militar de Sud continuă să facă cele mai mari progrese. Forțele ucrainene au recucerit Hersonul în noaptea de 25 spre 26 februarie. Cu toate acestea, forțele ruse vor contraataca probabil în următoarele 24 de ore, iar forțele ruse rămân la vest de râul Nipro, amenințând Mikolaiv.

Comentariile din media rusă

Pentru a minimiza nepopularitatea tot mai mare a războiului, mass-media sponsorizată de Kremlin continuă să susțină că invazia rusă a Ucrainei este în mare parte lipsită de sânge și vizează doar așa-zișii „naționaliști”. Mass-media de stat rusă a încadrat victoriile Rusiei în Ucraina drept ”operațiuni de menținere a păcii”. Videoclipurile prezentate de mass-media rusă pe rețelele sociale cu lovituri cu rachete sunt denaturate și sunt prezentate ca fiind ale naționaliștilor care au deschis focul asupra zonelor rezidențiale de la Kiev pentru a încadra forțele ruse. Mass-media rusă stabilește o distincție clară între forțele armate ucrainene și așa-numitele „unități naționaliste ucrainene” din cadrul armatei, susținând că forțele ucrainene normale se vor preda probabil în curând și doar „naționaliștii” luptă.

Rusii despre sancțiunile occidentale

Kremlinului nu are un plan coerent de adaptare la sancțiunile occidentale, mai dure decât se anticipase. Acest fapt duce la reacții inconsecvente din partea oficialilor de la Kremlin, de la sublinierea strategiilor de atenuare până la negarea faptului că sancțiunile vor avea vreun efect. Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că sancțiunile occidentale recente sunt „serioase”, dar a subliniat că Rusia s-a pregătit în avans pentru ele. Peskov a declarat că oficiali de la Kremlin dezvoltă, în prezent, răspunsuri care se potrivesc cel mai bine intereselor ruse și speră în potențiale oportunități pentru Rusia pe fondul sancțiunilor internaționale. Dimpotrivă, șeful adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a susținut că sancțiunile occidentale „sunt o ocazie excelentă pentru o revizuire finală a tuturor relațiilor cu statele care le-au impus” și a amenințat că va pune capăt relațiilor diplomatice cu toate statele occidentale. Medvedev a adăugat că sancțiunile occidentale nu vor descuraja Rusia să „protejeze Donbasul” și nici nu vor face rău oficialilor de la Kremlin, susținând, în mod fals, că aceștia nu au active în băncile occidentale.

Acțiunile Occidentului în sprijinul Ucrainei

Occidentul a început să transfere din ce în ce mai multe arme către Ucraina. Pe 26 februarie, președintele american Joe Biden a autorizat un pachet de ajutor suplimentar de 350 de milioane USD care conține rachete antitanc Javelin, rachete sol-aer Stinger și alte echipamente letale și neletale nespecificate. Asistența SUA se ridica la 1 miliard de USD începând cu 1 ianuarie 2022. Țările de Jos, Belgia și Germania s-au angajat să trimită Ucrainei un total de 2.000 de mitraliere, 400 de lansatoare de grenade propulsate de rachete, 1.000 de arme antitanc și 700 de rachete sol-aer Stinger pe 26 februarie. Germania, Belgia și Australia au promis, de asemenea, că vor trimite provizii medicale, 3800 de tone de combustibil, 5000 căști militare și alte ajutoare neletale pe 26 februarie. Guvernele ceh și slovac au aprobat muniții și combustibil în valoare de 9 milioane USD și respectiv 12 milioane USD pe 26 februarie. Guvernul Românie a aprobat trimiterea de materiale în valoare de 3 milioane de euro. Președintele francez Emmanuel Macron a promis pe 25 februarie că va trimite 300 de milioane de euro sub formă de asistență bugetară și echipament militar nespecificat. Estonia a expediat rachete antitanc, muniții antiaeriene și provizii neletale în Ucraina pe 18 februarie, iar secretarul general al Ministerului Eston al Apărării, Kusti Salm, a anunțat, pe 25 februarie, că Estonia se pregătește să trimită un alt transport.

Pregătirea forțelor NATO

Țările NATO au început să contribuie cu militari la operațiunile Forței de Răspuns NATO (NRF) în Europa de Est pe 26 februarie, întărind flancul estic al NATO. Statele Unite au plasat între 10.000 și 12.000 de soldați în stare de alertă, pe 25 februarie, pentru a participa la NRF sau la operațiuni unilaterale. Ministerul Regatului Unit al Apărării a declarat, pe 26 februarie, că va trimite aproximativ 1.000 de militari în Estonia pentru a suplimenta personalul care deservește tancurile și vehiculele blindate din Regatul Unit deja prezente acolo. Avioanele de luptă Typhoon din Marea Britanie au început să patruleze spațiul aerian NATO deasupra României și Poloniei pe 25 februarie, iar distrugătorul HMS Diamond se va alătura forțelor navale NATO care efectuează exerciții în estul Mediteranei. Premierul belgian Alexander de Croo a spus că Belgia va trimite 300 de militari în România. Ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anusauskas, a declarat că Lituania se pregătește să primească și 70 de soldați olandezi. Președintele american Joe Biden a subliniat că unitatea NATO în fața invaziei Rusiei demonstrează că președintele rus Vladimir Putin a calculat greșit și a condus NATO și statele sale partenere nemembre, cum ar fi Suedia și Finlanda, mai aproape de NATO.

Aliații NATO de la Marea Neagră

Turcia a continuat să ceară Rusiei să pună capăt războiului din Ucraina și s-a oferit să fie mediator, pe 26 februarie, încercând să-și mențină atât relația economică cu Ucraina, cât și legăturile sale politice și economice cu Rusia. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, l-a îndemnat pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, să pună capăt operațiunii militare a Rusiei în Ucraina în timpul unui apel telefonic din 26 februarie. Cavusoglu a reiterat disponibilitatea Turciei de a media discuțiile dintre Rusia și Ucraina.

Ce s-a întâmplat în ultimele ore?

Rusia a stabilit linii de atac în trei orașe — Kiev în nord, Harkov în nord-est și Kherson în sud — iar trupele ucrainene luptă pentru a le ține pe toate trei. Bătălii sângeroase se duc în apropiere, potrivit  Ukrainska Pravda, un site de știri ucrainean, și s-au raportat lupte la 400 de metri de Piața Maidan din centrul Kievului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a postat un videoclip pe Twitter, spunând publicului să nu creadă rapoartele false. „Sunt aici”, a spus el. „Nu predăm armele. Ne vom proteja țara, pentru că armele noastre sunt adevărul nostru”. În toată Ucraina, oamenii s-au înghesuit în adăposturile antiaeriene, s-au aliniat la automatele bancare și s-au aprovizionat cu lucruri esențiale.

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat duminică, 27 februarie, o rezoluție pentru a convoca o sesiune specială a Adunării Generale privind operațiunea militară a Rusiei în Ucraina. Unsprezece membri ai Consiliului de Securitate au votat în favoarea rezoluției, Rusia a votat împotrivă și trei s-au abținut (inclusiv China). Ședința extraordinară este de așteptat să aibă loc în următoarele 24 de ore. În total, de la înființarea organismului mondial, au fost 10 astfel de sesiuni și se prevede, în Carta ONU, că acestea vor avea loc „ori de câte ori circumstanțele o cer”. Ultima dată a avut loc în 1997 în legătură cu teritoriile palestiniene.

Agenția de știri Sputnik și site-urile web de limbă cehă și poloneză, versiunile internaționale ale instituției de presă, s-au confruntat cu atacuri cibernetice DDoS. Potrivit presei, site-ul lor a fost oprit timp de aproximativ o oră din cauza atacului. Aceste atacuri au loc pe fondul sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, ca răspuns la operațiunile militare speciale ale Moscovei în Ucraina.

Duminică, 27 februarie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE va încerca să interzică mass-media de stat rusă în bloc. Von der Leyen a criticat mass-media ruse RT și Sputnik pe motiv că au răspândit „minciuni” și au semănat „diviziunea” în UE. „Într-un alt pas fără precedent, vom interzice în UE mașina mass-media a Kremlinului. Rusia Today și Sputnik, deținute de stat, precum și filialele lor, nu vor mai putea să-și răspândească minciunile pentru a justifica războiul lui Putin și a semăna diviziune în uniunea noastră”, a spus ea. Ca răspuns direct, mass-media Sputnik a sugerat că UE ar putea la fel de bine să interzică Internetul. „Sfătuim Uniunea Europeană să nu se oprească la jumătate de măsură și să interzică pur și simplu internetul”, a răspuns Sputnik.

Imaginile din satelit, realizate astăzi,  au arătat o desfășurare mare de trupe terestre ruse care se deplasează în direcția capitalei ucrainene Kiev, desfășurare care se află la aproximativ 64 km distanță, a declarat o companie privată din SUA. Imaginile difuzate de Maxar Technologies au arătat o desfășurare compusă din sute de vehicule militare și care se întinde pe mai mult de 5 km. Imaginile difuzate de Maxar – care urmărește acumularea forțelor ruse de săptămâni întregi – nu au putut fi verificate în mod independent. Forțele ucrainene de la Kiev au distrus o coloană de vehicule rusești în nord-vestul orașului, după ce au supraviețuit unei nopți (26 februarie) „brutale” de bombardamente. Înaintarea rușilor a fost oprită prin aruncarea în aer a podurilor din oraș. Forțele ruse au fost distruse duminică după-amiază la Bucha, lângă baza aeriană Hostomel din nord-vestul Kievului, după ce au rămas prinse în ambuscadă când podul Irpin spre oraș a fost distrus. Imaginile care au fost distribuite arată lovituri cu drone asupra coloanei Forțelor Aeropurtate Ruse.

Duminică după-amiază, 27 februarie, oficialii militari ucraineni avertizau forțele speciale din Belarus să stea la ei acasă și să nu se pregătească pentru un atac aerian asupra capitalei Kiev – într-un semn că Alexandru Lukașenko se alătură oficial războiului purtat de ruși.

Ultimele știri de pe 28 februarie noaptea transmise de observatorii de război:

  • Forțele ruse au intrat în orașul Harkov pentru prima dată pe 27 februarie, dar este puțin probabil să cucerească orașul fără utilizarea unei puteri de foc mai mari.
  • Forțele ruse au încercuit Mariupol dinspre vest și au început atacurile inițiale asupra orașului. Forțele ruse nu au înregistrat câștiguri teritoriale majore în estul Donbasului după patru zile de lupte.
  • Forțele ruse intenționează, probabil, să pună forțele ucrainene pe linia de contact pentru a le permite forțelor ruse care ies din Crimeea să le izoleze.
  • Forțele ruse au continuat să avanseze spre nord, din Crimeea către Zaporoje și, împreună cu avansurile rusești asupra Mariupol, amenință că vor izola forțele ucrainene pe linia de contact din Donbas dacă nu se retrag.
  • Forțele ruse nu au reușit să pună mâna pe Herson după ce contraatacuri ucrainene l-au revendicat pe 26 februarie. O concentrare necunoscută a forțelor ruse rămâne pe malul de est al râului Nipro și amenință însă Mikolayiv.
  • Succesele rusești în sudul Ucrainei sunt cele mai periculoase și amenință să distrugă apărarea de succes și acțiunile de ariergarda Ucrainei în nord și nord-est.

Guvernul belarus stabilește condiții de informare pentru a justifica o ofensivă belarusă împotriva Ucrainei și desfășurarea iminentă a armelor nucleare rusești în Belarus, începând cu 27 februarie. Președintele Alexandru Lukașenko, a declarat, în 27 februarie, că îi va cere președintelui rus Vladimir Putin să desfășoare arme nucleare în Belarus. Lukașenko i-a acuzat pe ucraineni că plănuiesc atacuri teroriste împotriva Belarusului și a amenințat cu o „operație specială” în Ucraina, dar a susținut că nu există soldați belaruși sau vehicule militare în Ucraina. Lukașenko a spus că Belarus nu va trăda Rusia „permițând atacurile” statelor occidentale împotriva Belarusului. Lukașenko a recunoscut că soldații ruși pe teritoriul belarus au tras două sau trei rachete la Cernobîl în jurul orei 23:00, pe 23 februarie, dar a susținut că el nu a dat ordin de a trage și că loviturile au fost un răspuns la presupuse provocări ucrainene.

Președintele Joe Biden va susține luni o videoconferință cu aliații și partenerii SUA, care se va concentra pe operațiunea militară a Rusiei în Ucraina, a anunțat Casa Albă. Videoconferința programată „pentru a discuta cele mai recente evoluții privind atacul Rusiei asupra Ucrainei și pentru a coordona un răspuns comun”, va avea loc la ora 11:15, ora Washingtonului (16:15 GMT).

Concluzia primei file de jurnal

Armata rusă a recunoscut că așteptările de a  provoca colapsul rezistenței ucrainene au eșuat și se recalibrează în consecință. Armata rusă mută resurse de luptă suplimentare către Ucraina. Dacă Rusia își identifică corect deficiențele, mersul războiului s-ar putea schimba. Moralul ucrainean și eficiența luptei lor rămân totuși extrem de ridicate, iar forțele ruse se vor confrunta, probabil, în zilele următoare, cu provocarea unui război urban intens. Forțele ruse au efectuat în mare parte o pauză operațională în perioada 26 – 27 februarie, dar probabil că vor relua operațiunile ofensive și vor începe să utilizeze un sprijin aerian și de artilerie mai mare în zilele următoare. Trupele rusești din forțele speciale și aeriene sunt angajate în lupte urbane în nord-vestul Kievului, dar forțele mecanizate rusești nu sunt încă în capitală. Forțele ruse au înconjurat Kievul de pe ambele maluri ale Niprului. Urmează lupte de mare intensitate în următoarele zile.


[1] Pe lângă Președinte, se crede că atât Ministrul Apărării, cât și Șeful Statului Major General dețin și serviete Cheget, deși autoritatea finală de lansare îi revine Președintelui. Având în vedere secretul imens din jurul autorității ruse de lansare nucleară, aceste serviete suplimentare reprezintă un pic de mister. Este posibil ca cele două serviete suplimentare să acționeze ca o formă de validare sau verificare față de decizia de lansare nucleară a președintelui (acest lucru este implicat în C3: Nuclear Command, Control, Cooperation a lui Valery E. Yarynich, în care el afirmă că acești trei indivizi „ pregătim împreună autorizația de utilizare a armelor nucleare”); totuși, având în vedere că nici ministrul Apărării, nici șeful Statului Major General nu sunt desemnați constituțional sau doctrinar ca factori de decizie nucleari, pare mai probabil ca servietele lor să funcționeze ca verigă (potențial necesare) în lanțul de comandă, ceea ce ar fi folosit pentru a transmite ordinul de lansare nucleară al președintelui către unitățile relevante de lansare și de custodie a focoaselor.

[2] Cheget este o „servietă nucleară” și o parte a sistemului automat pentru comanda și controlul Forțelor Nucleare Strategice din Rusia numit Kazbek


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Jurnal de război. Servieta cu butonul nuclear o are doar Putin”

  • pana si ‘andicapatu de gen. strainu a uitat de butonu cu reostat,
    de arma meteo…….

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog