Popularitatea lui Orban în România este de 57%. Institutul Nézőpont din Budapesta a dat publicității rezultatele unui sondaj de opinie despre percepția premierului Ungariei, Viktor Orban, în rîndul românilor

Jurnal de război (XVII). Cine l-a supărat pe Xi?

[1] Xi Jinping este președintele Republici Populare Chineze ales la 15 noiembrie 2012 în tripla funcție de secretar general al Partidului Comunist Chinez, vicepreședinte al Republicii Populare Chineze și președinte al Comisiei Militare Centrale. Începând cu 14 martie 2013 a fost ales președinte al Republicii Populare Chineze. În 2011 era prim-secretar al Secretariatului Partidului Comunist Chinez, vicepreședinte al Chinei și vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale a Republicii Populare Chineze, rector al Școlii Centrale de Partid și numărul 6 în Comitetul Politic Executiv al PCC. Fiu al veteranului comunist Xi Zhongxun, Xi Jinping a avut la începutul carierei politice funcții de conducere în special în provincia Fujian, după care a fost numit prim-secretar de partid în provincia Zhejiang. Ulterior, când Chen Liangyu a fost dat afară din funcție, a preluat funcția de prim-secretar de partid la Shanghai. Cunoscut pentru politica sa oarecum liberală, atitudine dură față de corupție și vederi deschise referitoare la reformele politice și economice, combinația de posturi l-au făcut un urmaș al președinte Hu Jintao și conducătorul celei de-a cincea generații de conducători chinezi.

Ne mutam pentru o zi în Asia unde situația geopolitică, și așa complicată de ascensiunea Chinei și de moarte fostului premier japonez Shinzo Abe, se complică și mai mult după ultimele evoluții. Relația China-SUA este complicată, lecțiile războiului din Ucraina devin importante pentru militarii chinezi care-și doresc alipirea Taiwanului la China.

Moștenirea lui Abe

Moartea prematură a lui Abe (crimă întmplătoare/conspirație) a încetinit cursul istoriei în Indo-Pacific. Moștenirea lui este extrem de importantă. Eu o să vă devoalez câteva elemente despre moștenirea politică și de securitate a lui. El a conceptualizat o strategie pentru Japonia care vede China ca pe o provocare structurală și urmărește să lucreze cu alte democrații din Asia care au aceleași idei pentru a modela un mediu care să servească interesele naționale ale Japoniei. Abe a fost primul care a promovat ideea unui Indo-Pacific liber și deschis. A făcut schimbări instituționale, inclusiv înființarea Consiliului Național de Securitate pentru a centraliza procesul decizional de securitate al Japoniei. A promovat un program economic numit „Abenomics” menit să revigoreze economia muribundă a Japoniei. Abe a propus înființarea grupului Quad[2] în 2007, o grupare de patru țări din Indo-Pacific care își asumă măsuri de securitatea similare în regiune, măsuri care contracarează puterea tot mai mare a Chinei.

Articolul 9 din Constituția Japoniei

Japonia este prin definiție, după cel de-al Doilea Război Mondial, o națiune tradițional pacifistă. Abe a fost cel care a înțeles cel mai bine evoluțiile geopolitice din zona Indo-Pacific și a căutat să schimbe acest rol încă de la primul mandat de premier. Ideea revizuirii constituției a căpătat o importanță mai mare în ultimele luni după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022. Abe a încercat să modifice o anumită clauză a constituției pacifiste a țării, de-a lungul celor două mandate ale sale ca prim-ministru, soluție care a fost în vigoare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Articolul 9 din Constituție Japoniei spune că ”țara nu poate folosi războiul ca mijloc de soluționare a disputelor internaționale”. Dar Abe a simțit că acest articol era depășit și ar lăsa Japonia vulnerabilă în fața puterii militare în ascensiune a Chinei vecine și a Coreei de Nord. În schimb Abe a reușit să promoveze legislația care a permis forțelor de autoapărare ale Japoniei să lupte alături de aliații de peste ocean. În 2004, Japonia a desfășurat forțe de autoapărare în Irak pentru a ajuta la reconstrucție. Marina sa a participat la misiuni de realimentare în Oceanul Indian pentru avioanele de luptă americane în războiul din Afganistan. Acum cei care au vrut să meargă mai departe și să revizuiască constituția și-au pierdut un avocat major pentru asta.

Războiul din Ucraina și problema Taiwanului

Și totuși războiul din Ucraina obligă acum Japonia să-și reexamineze politica externă și politicile de apărare, inclusiv articolul 9 din constituție. Problema Taiwanului este importantă în gândirea Japoniei. În mai, premierul japonez Fumio Kishida a avertizat că situația din Ucraina ar putea fi replicată în Taiwan. Teama este că Japonia ar putea fi cuprinsă de o ofensivă militară chineză pentru a lua Taiwan. După ce a tăcut zeci de ani, Japonia vorbește acum despre Taiwan și înfurie China. La începutul acestui an, Abe a remarcat că era foarte probabil, având în vedere proximitatea și interesele Japoniei în regiune, aceasta să fi ”absorbită militar” în cazul unui atac chinez asupra Taiwanului, spunând că „o contingență în Taiwan este o contingență japoneză”. Dar nu este numai Taiwanul. Ceilalți doi vecini ai țării reprezintă, de asemenea, o problemă permanentă de îngrijorare. Coreea de Nord continuă să-și dezvolte programul nuclear și de rachete balistice, iar Rusia și Japonia au dispute teritoriale istorice. Tensiunile cu Rusia au crescut în ultimele luni după ce Japonia s-a alăturat sancțiunilor occidentale ca urmare a invaziei Ucrainei. Vecinii Japoniei, Rusia și China, au continuat să se apropie militar în ultimii ani, efectuând patrule comune aeriene și maritime în proximitatea teritoriul japonez. SUA și-a sporit recent prezența navală în Japonia, trimițând cinci distrugătoare noi la baza sa din Yokosuka. În Japonia se vorbește din ce în ce mai mult despre crearea de capacități de contra-lovitură, care să le permită să distrugă preventiv rachetele care sosesc dinspre China. Se vorbește și despre dublarea cheltuielilor pentru apărare la 2% din PIB-ul Japoniei. Japonia urmează să dezvăluie o nouă strategie de securitate națională în cursul acestui an, prima din 2013, împreună cu o strategie de apărare și un buget de achiziții pentru apărare. Documentele vor stabili linii directoare pentru politica externă și strategiile de apărare ale țării și ar putea aborda modificări la articolul 9.Dacă noua strategie de securitate națională a Japoniei necesită amendamente de anvergură la constituția pacifistă a țării, va fi cu un pas mai aproape de a asigura moștenirea defunctului prim-ministru Abe.

Lecțiile învățate din derularea războiului din Ucraina

Invazia Ucrainei a demonstrat deja modul în care Statele Unite și aliații săi pot împiedica o invazie chineză să devină următoarea mare criză a lumii. În loc să trateze o victorie chineză ca inevitabilă, Washingtonul ar trebui să înceapă să se pregătească în timp de pace pentru a asigura un răspuns militar și economic rapid și coordonat la orice potențial atac. Factorii politici din statele aliate din regiune ar trebui, de asemenea, să se pregătească pentru o criză dramatică a refugiaților, exacerbată de geografia Taiwanului. Pentru a consolida aceste eforturi avem nevoie de colectarea de informații pentru a evalua mai bine intențiile Beijingului, încercând, de asemenea, să anticipăm modurile neașteptate prin care o invazie ar putea remodela peisajul politic de la Canberra la Tokyo.

Cu luni înainte de invazia sa în Ucraina, imaginile din satelit au arătat că Rusia își construiește forțele la granița cu Kievul. În timp ce mulți au sperat că Putin va evita conflictul, Washingtonul a văzut această construcție ca un semn al intenției de a invada. Dacă China alege să invadeze Taiwan, va trebui probabil să se pregătească la o scară care va fi imposibil de ascuns. Pe lângă masa de rachete, armata chineză ar trebui probabil să adune o armadă amfibie, avioane, parașutiști și infanterie și capacități de sprijin logistic care ar putea fi incredibil de dificil de ascuns. China a început pregătirile prin 2007 când a instalat primele baterii de rachete balistice cu cu rază medie de acțiune, DF-25 și DF-26, în regiunile Zhejiang, Fujian și Jiangxiu. China a creat machete ale unui port taiwanez, mai bine zis a bazei navale Su’ao din nord-estul Taiwanului și ale unei nave militare, o machetă a unui distrugător din clasă Kidd, în deșertul provinciei Xinjiang din China, ca ținte pentru a-și testa rachetele balistice și cele navale din clasa antinavă YJ-21, a dezvăluit un fost ofițer al Marinei Taiwaneze, Lu Li-Shih, după ce a examinat imaginile satelitare. Există, fără îndoială, anumite pregătiri logistice pe care China le-ar face pentru o invazie, dar nu pentru un exercițiu pe scară largă, cum ar fi acumularea de cantități mai mari de alimente, combustibil și muniție și asamblarea unui număr mare de spitale de campanie. În mod similar, se poate întâmpla ca, pentru o invazie, unele unități care rareori participă la exercițiile în Marea Chinei de Est să fie chemate și mutate spre est. Acest lucru sugerează că în timp real ar putea fi factorul critic în alertarea lumii asupra unei invazii. Anul trecut, mai multe imagini luate de satelitul Maxar au arătat China construind ținte de rachete asemănătoare cu un portavion american și distrugătoare de rachete ghidate din clasa Arleigh Burke. Cu cât aliații monitorizează mai mult mișcările chineze în timpul exercițiilor viitoare, cu atât mai bine vor fi capabili să judece ceea ce ar putea fi pregătirile pentru invazie. Taiwanul ar trebui să continue să-și dedice sateliții și alte capacități avansate de colectare a informațiilor acestui efort, în timp ce Statele Unite și alte țări similare ar trebui să promoveze în acest scop legături solide de informații cu Taiwanul la fel cum s-a întâmplat cu Ucraina. Dificultățile vor crește doar dacă China stabilește superioritatea aeriană și o carantină maritimă a Taiwanului, permițând forțelor chineze să intercepteze sau să împiedice sosirea unor ajutoare occidentale. Ca urmare, această asistență ar fi mai eficientă înainte de începerea unui război. Taiwanul ar trebui încurajat să stocheze – sau să procure – capabilități critice în timp de pace.

Șefii de state majore din Indo-pacifica s-au întâlnit la Sidney[3]

Generalul Mark Milley – Președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore al SUA (CJCS) -spune că ”armata chineză a devenit mult mai agresivă în ultimii cinci ani, numărul de nave și avioane interceptate de SUA și de țările partenere, precum și interacțiunile nesigure, crescând brusc în această perioadă”. Generalul Mark Milley a împărtășit această evaluare în timpul unei călătorii în Indo-Pacific. Călătoria lui Milley a inclus o oprire în Hawaii pentru a observa exercițiul Rim of the Pacific — RIMPAC — și o oprire în Indonezia. Generalul a participat la o întâlnire de 2 zile, la Sidney, cu șefii de stat major din 27 de state din arealul Indo-Pacific. Pentru prima dată a participat și președintele Comitetului Militar NATO, Amiralul Rob Bauer, comitetul fiind cea mai înaltă autoritate militară a NATO. ”Situațiile destabilizatoare din Indo-Pacific pot avea cu ușurință un efect în Regiunea Euro-Atlantică și invers” a spus generalul Bauer. Generalul locotenent Melvyn Ong, șeful Forțelor de Apărare, Forțele Armate din Singapore, a declarat că șefii apărării au discutat și au făcut schimb de opinii cu privire la o gamă largă de probleme de securitate, inclusiv provocările de securitate climatică, tehnologii avansate și impactul acestora asupra cooperării în materie de securitate și stabilității regionale, conflictul din Ucraina. Șeful Statului Major, Statul Major Comun al Forțelor de Autoapărare Japoniei, generalul Koji Yamazaki, a vorbit de realinierea strategică din regiunea Indo-Pacific și de consecințele războiului din Ucraina asupra zonei. Toți liderii au subliniat hotărârea de a lucra cu partenerii din Indo-Pacific pentru a spori reziliența și pentru a se asigura că toate națiunile sunt împuternicite să facă alegeri suverane. Liderii din AUKUS și-au reafirmat angajamentul de a dezvolta Alianța, asigurându-se că aceasta poate face față mediului strategic în schimbare și poate sprijini stabilitatea și securitatea în regiunea Indo-Pacific. Amiralul John Aquilino, șeful Comandamentului Indo-Pacific al SUA, a respins afirmațiile chineze că SUA încearcă să promoveze o versiune Asia Pacific a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) prin parteneriatul său AUKUS cu Australia și Regatul Unit. Liderii au spus că eforturile combinate prin AUKUS pentru a ajuta Australia să achiziționeze submarine cu propulsie nucleară ar spori capacitatea Australiei de a sprijini mai bine obiectivul comun al unui Indo-Pacific sigur. De asemenea militarii au subliniat importanța activității cu privire la alte capacități critice, inclusiv războiul submarin, tehnologiile cuantice, războiul electronic, arme hipersonice și contra-hipersonice, inteligența artificială și cibernetica avansată – subliniind necesitatea de a menține impulsul în vederea eliminării deteriorării strategice a mediul înconjurător. Întrebat despre perspectiva ca China să invadeze Taiwanul, Milley a spus: „Interesul Statelor Unite este ca orice diferențe dintre China și Taiwan să fie decise în mod pașnic… Ne opunem absolut folosirii forței militare într-un mod neprovocat. Credem că este inutil, este un cost ridicat – asistăm la asta în Ucraina.”

Vizita lui Pelosi în Taiwan

Potențiala vizită a președintelui Camerei Reprezentative, Nancy Pelosi în Taiwan – neanunțată oficial, dar încă subiect de controverse majore la Washington și Beijing – ar fi punctul culminant al deceniilor sale de activitatea în calitate de critic al Chinei în Congres. Dacă se întâmplă, și este un mare „dacă”. Președintele Biden și președintele rus Vladimir Putin i-au îngreunat călătoria lui Pelosi pe insula guvernată democratic, pe care Beijingul o consideră o provincie renegată care trebuie reunită cu continentul, dacă este necesar, prin forță. O vizită la Pelosi ar trimite încă un semnal la nivel înalt de sprijin al SUA. Beijingul a amenințat cu represalii nespecificate, dar puternice. Viitoare vizita a fost și pe agenda recentei discuții de 2 ore si 17 minute a lui Biden cu Xi. Casa Albă a fost vagă în declarația sa oficială, spunând în principal că apelul a fost menit să mențină liniile de comunicare și să „gestioneze responsabil diferențele noastre”. Cei doi lideri „au discutat o serie de probleme” și și-au desemnat echipele să urmărească în special schimbările climatice și de securitatea a sănătății. Referitor la Taiwan declarația a adăugat: „președintele Biden a subliniat că politica Statelor Unite nu s-a schimbat și că Statele Unite se opune ferm eforturilor unilaterale de a schimba status quo-ul sau de a submina pacea și stabilitatea în strâmtoarea Taiwan”. Apelul a avut loc deoarece posibila călătorie a doamnei Pelosi în Taiwan a stârnit ”crize de nervi” în Beijing. S-au făcut ”amenințări de răzbunare” dacă va avea loc. Nicio călătorie nu a fost anunțată oficial, dar doamna Pelosi a cerut altor membri ai Congresului să i se alăture luna viitoare pentru ceea ce ar fi prima vizită a unui președinte al Camerei în ultimii 25 de ani pe insula autonomă. Casa Albă a fost îngrijorată că călătoria ar provoca inutil China, chiar dacă Statele Unite și Europa sunt ”ocupate” să ajute Ucraina să lupte împotriva invadatorilor ruși. Domnul Biden a spus public că ”armata crede că ar fi un moment prost pentru ca doamna Pelosi să plece”. Și în timp ce oficialii oficiali de la Casa Albă spun că este la latitudinea vorbitorului să-și decidă propriul program, mesajul nerostit dat de Casa Albă la Capitol Hill a fost în fapt o presiune asupra ei să amâne sau să anuleze vizita. Pelosi este al treilea om în statul american în ordinea de precădere. Biden a devoalat vizita dar a și schimbat între timp fața publică a politicii SUA față de Taiwan spunând – nu o dată, nu de două ori, ci de trei ori din august 2021 – că armata americană ar veni în salvarea insulei dacă ar fi atacată de la Beijing. La conferința de presă de la Sidney Generalul Mark Milley a replicat că ”armata americană va ajuta la facilitarea unei călătorii a președintelui Camerei SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan”, în ciuda declarație lui Biden. „Dacă se ia decizia că Președintele Pelosi sau oricine altcineva va călători și vor cere sprijin militar, vom face tot ce este necesar pentru a asigura desfășurarea în siguranță a vizitei lor”, a spus el.

Fostul prim-ministru a Australiei, Paul Keating, a declarat săptămâna aceasta că posibila călătorie a lui Pelosi – care ar fi prima vizită de acest fel a unui președinte al Camerei din 1997 (președintele de atunci al Camerei Reprezentanților republicanul Newt Gingrich) – ar fi un „act nesăbuit și provocator” care ar putea „degenera în ostilități militare”. Xi dorește probabil să mențină lucrurile calme în perioada premergătoare unui congres de partid în cursul acestui an, unde se așteaptă să fie încoronat la un al treilea mandat prezidențial istoric. După aceea va fi mai puțin constrâns iar China ar putea deveni și mai îndrăzneață pe scena mondială.

Post Scriptum

China a declarat că desfășoară exerciții militare sâmbătă,30 iulie 2022, în largul coastei sale, vizavi de Taiwan. Aripa militară a Partidului Comunist de guvernământ, Armata Populară de Eliberare, desfășură „exerciții cu tragerii cu muniție reală” în apropierea insulelor Pingtan din zona provinciei Fujian. Astfel de exerciții implică de obicei artileria. Anunțul dintr-o singură propoziție nu a oferit nicio indicație dacă exercițiul de sâmbătă ar putea include și rachete, avioane de luptă sau alte arme.

Portavionul american USS Ronald Reagan și grupul său de atac, inclusiv un distrugător și un crucișător ambele cu rachete dirijate, au pornit luni din Singapore îndreptându-se spre nord-est spre Marea Chinei de Sud. Armata SUA nu și-a dezvăluit destinația finală, dar ruta ar duce grupul naval în strâmtoarea Taiwan dacă va continua în aceeași direcție. Între timp, China își consolidează și puterea aeriană în regiune. Pelosi nu și-a confirmat încă planurile de călătorie. Oficialii americani au declarat pentru Associated Press că, dacă vizita ei va avea loc, armata își va spori circulația forțelor și a activelor în regiunea Indo-Pacific. Ei au spus că avioanele de luptă, navele, mijloacele de supraveghere și alte sisteme militare ar putea fi folosite pentru a oferi inele de protecție suprapuse pentru zborul ei către Taiwan și atunci când va ajunge pe insulă. Casa Albă se îndoiește că China va lua măsuri directe împotriva lui Pelosi, dar nu poate exclude ca China să-și intensifice patrulele în strâmtoarea Taiwan – ceea ce a făcut când o delegație a Congresului a vizitat Taiwan în aprilie – sau să efectueze exerciții militare în altă parte în zona insulei. Vin zile interesante!


[2] Quad- Quadrilateral Security Dialogue (QSD),este un dialog strategic de securitate între Australia, India, Japonia și Statele Unite. Dialogul a fost inițiat în 2007 de premierul japonez Shinzo Abe, cu sprijinul prim-ministrului australian John Howard, prim-ministrului indian Manmohan Singh și vicepreședintelui SUA Dick Cheney. Dialogul, pe partea militară, a dus la exerciții militare comune de o amploare fără precedent, intitulate Exercițiul Malabar. Aranjamentul diplomatic și militar a fost văzut pe scară largă ca un răspuns la creșterea puterii economice și militare chineze, iar guvernul chinez a răspuns la dialogul Cadrilater prin emiterea de proteste diplomatice formale membrilor săi, numind-o „NATO din Asia”.

[3] Australia and United States military leaders reinforce shared commitment to free and open Indo-Pacific

28 July 2022 Ministerul apărării din Australia


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Jurnal de război (XVII). Cine l-a supărat pe Xi?”

  • Americanii se cred stapanitorii si dirijorii a tot ce misca pe acest pamant,mai sunt natii care nu accepta si bine fac,,cineva tot o sa-i potoleasca pana la urma,prabusirea Americii va veni din interiorul ei,nu va face fata schimbarilor climatice ,nu va face fata miscarilor sociale ale comunitatiilor numeroase sarace afro americane si hispanice,dolarul va fi inlocuit in multe piete economice ,se apropie vremea platilor si la ei,au facut mult rau pe planeta,,plata va fi pe masura.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax