Klaus Iohannis a încurcat conferințele de presă: A ținut-o miercuri pe cea de joi

Miercuri, 29 iulie 2020, președintele Klaus Iohannis a ținut la Cotroceni o conferință de presă întinsă pe durata unei ore: de la 18 la 19. Ca de obicei, după eveniment am intrat în direct pe cristoiuTv și am comentat atmosfera, întrebările și răspunsurile, statementul, prestația președintelui, inclusiv încercările sale stîngace de a purta mască, semn că de regulă nu poartă, deși ne pisează să purtăm, pentru că altfel murim. Cine vrea să afle punctele mele de vedere despre chestiunile concrete abordate în conferința de presă e invitat să vizioneze pastila video de pe cristoiublog.ro.

Aici, la Gîndurile lui Cristoiu, mă voi referi la ansamblul conferinței de presă.
Klaus Iohannis va rămîne în istoria postdecembristă – doar în istoria postdecembristă, pentru că prea n-a făcut nimic în cele două mandate (pe al doilea îl putem considera încheiat fără nicio realizare, judecînd după cum a început) ca să-l păstreze Istoria României – ca președintele cel mai puțin comunicativ. Toți președinții de pînă acum și n-am îndoieli că și toți președinții de după Klaus Iohannis au comunicat și vor comunica permanent cu Poporul. E una dintre condițiile de esență ale politicianului modern permanenta comunicare cu poporul, cerută printre altele de ipostaza de slujitor al poporului. Absența comunicării cu poporul se înscrie la Klaus Iohannis într-un portret mai larg, definit prin izolarea la Cotroceni ca o păstrare de tip Zeus în Olimp. Klaus Iohannis fuge de propriul popor. Cine a revăzut pe cristoiuTv noaptea alegerilor din 17 noiembrie 1996, show de excepție realizat de Pro Tv-ul lui Adrian Sîrbu va fi rămas sedus de căldura emanată de Emil Constantinescu. Întreaga prestație din acea noapte a dezvăluit un președinte care-și iubea poporul. În cei șase ani de mandat Klaus Iohannis a coborît în mijlocul Poporului în chip silit, forțat de consilierii de la SRI, cei care alcătuiesc practic Administrația prezidențială, alarmați de căderea în sondaje. În rest, timp de șase ani Klaus Iohannis a stat închis în palatul Cotroceni ca într-un culcuș de lux. N-a simțit nevoia nici măcar în campania din 2019 să coboare din Olimpul prezidențial, să se explice și să explice poporului în conferințe de presă, în interviuri, în deplasări în realitățile țării. Fost primar la Sibiu, nu știu dacă Klaus Iohannis cunoaște din țara asta și altceva decît drumul București – Sibiu și retur. Explicația acestei ciudățenii, care face din Klaus Iohannis o excepție în lumea de azi, lume în care pînă și autocrați ca Vladimir Putin, Erdogan, Lukașenko, coboară în realitățile țărilor lor, discută cu poporul, ascultă părerile mulțimii și spune acesteia propriile gînduri, stă în mașinăria lăsată la cheie de Traian Băsescu:
Sistemul instituțiilor de forță. Cu Justiția sa, cu afacerile sale, cu presa sa.
Sistemul l-a făcut pe Klaus Iohannis președinte de două ori. Sistemul îl ține la putere. Sistemul îl apără de orice tentativă de suspendare, pentru că Sistemul are în compunere și Opoziția de azi.

Pandemia a fost pentru toți liderii lumii perioada de intensificare a dialogului cu poporul. Klaus Iohannis a făcut excepție. Cîteva deplasări de protocol la unele obiective, supuse grabei sale de a se întoarce la Cotroceni, mesaje transmise din interiorul Palatului poporului român redus la condiția de pacient al sanitarului Klaus Iohannis, nici un interviu și doar două conferințe de presă, din 28 aprilie și din 8 iulie 2020, dintre care doar una, cea din 28 aprilie 2020, poate fi considerată conferință în toată puterea cuvîntului, pe 8 iulie fiind vorba de o întîlnire întîmplătoare, gen a dat nas în nas cu presa cînd ieșea de la Institutul Cantacuzino. Conferințele de presă au fost principalul instrument de comunicare în Pandemie al liderilor din toată lumea. S-a întîmplat asta, deoarece conferințele de presă constituie prin natura lor singurul instrument de explicare completă și complexă a unui conducător în fața propriului popor. Prin ziariștii prezenți la conferința de presă, poporul pune președintelui țării întrebările care-l frămîntă. Președintele răspunde la întrebări mai mult sau mai puțin comode, supunîndu-se astfel condiției de servitor al Poporului, care dă seamă în orice clipă de ce face el în schimbul încrederii conferite prin vot. Criza Coronavirus durează la noi de pe la începutul lui martie, cînd veștile venite din afară i-a pus pe români în stare de alarmă. Ei bine, de la începutul lui martie și pînă acum, în condițiile de un dramatism rar întîlnit în postdecembrism, Klaus Iohannis a catadicsit să țină doar o conferință de presă și jumătate. O conferință de presă și jumătate timp de cinci luni! O conferință de presă și jumătate într-un timp halucinant, cu obligativitatea de a sta închiși în case, cu o atmosferă apocaliptică, cu un Guvern pus pe jefuirea țării în numele Pandemiei, cu promovarea celor mai mici măsuri de relaxare din întreaga Europă, cu amînarea alegerilor locale pentru la toamnă, cu neliniștea părinților în legătură cu școala copiilor, cu miluirea presei de către Guvernul Orban, cu bairamurile din sediul Guvernului, cu apariția îmbogățiților de Pandemie, cu obligativitatea de purtare a măștii, cu întrebarea Se deschid sau nu restaurantele? Sînt doar cîteva din faptele și evenimentele prin care poporul român a trecut de unul singur, pentru că președintele n-a catadicsit să fie alături de el fie și măcar prin răspunsurile la întrebările poporului.

Potrivit site-ului administrației prezidențiale miercuri, 29 iulie 2020, Klaus Iohannis a ținut cea de a doua conferință de presă din perioada Pandemiei.
A fost însă o conferință de presă în toată puterea cuvîntului?
Firește că nu.

Statementul ținut de Klaus Iohannis, cel care dă direcție unei conferințe de presă, a fost consacrat folosirii celor 80 de miliarde de euro promiși României. Era normal să fie așa cîtă vreme Klaus Iohannis a ținut conferința de presă după o întîlnire cu departamentele economice ale Guvernului. Cu departamentele răspunzătoare de administrarea Crizei se va întîlni mîine. Acest anunț făcut chiar în deschiderea conferinței de presă s-a vrut justificarea sărăciei răspunsurilor la întrebările presei despre Criza Coronavirus:

„Înainte de a vă răspunde la întrebări vreau să mai menţionez faptul că mîine voi avea şi o întîlnire cu ministrul de Interne şi şeful DSU pentru o analiză la zi a situaţiei. Este, după părerea mea, un moment critic, iar măsurile de protejare a populaţiei, în contextul în care România a atins aproape 1.200 de cazuri zilnice de infectare, sunt extrem de importante acum. Situaţia este extrem de gravă şi trebuie să fim conştienţi de necesitatea imperativă a ţinerii sub control a epidemiei.”

De ce doar ministrul de Interne și șeful DSU? De ce nu participă și ministrul Sănătății și mai ales și premierul? Dacă situația e atît de gravă, doar doi demnitari e puțin pentru ca președintele să-și facă o imagine asupra Crizei.

Cînd cineva a insistat să afle lucruri mai concrete, Klaus Iohannis a răspuns:

„Și, dacă doriți, mîine, după ce mă văd cu responsabilii din această zonă, pot să vă fac o declarație suplimentară.”

Păi dacă e așa de ce n-a amînat Klaus Iohannis conferința de presă pentru joi, după întîlnirea menită a face o analiză la zi a situației?
De ce a ținut miercuri o conferință de presă care trebuia ținută joi? S-ar putea răspunde că presa a deturnat conținutul conferinței de presă punînd întrebări nu despre folosirea fondurilor europene, ci despre Pandemie. Era de așteptat ca presa să se intereseze în numele poporului de Evenimentul perceput de Popor ca dramatic. În acest condiții ar fi fost normal ca președintele să țină o conferință de presă abia joi, după întîlnirea cu ministrul de Interne şi şeful DSU. Dar chiar dacă ar fi vrut, presa n-ar fi putut să pună întrebări în legătură cu fondurile europene. Statementul dedicat întîlnirii cu membrii guvernului a fost pur și simplu o repetare pe scurt a declarației de presă de după încheierea summitului european, declarație roasă de intenția electorală.

Ce să întrebe în aceste condiții presa?
Deoarece abia joi, 30 iulie 2020, va avea loc întîlnirea președintelui consacrată Crizei, răspunsurile la întrebările din conferința de miercuri au fost superficiale, evazive, pline de clișee. Toate au conținut sfatul să purtăm mască.

La atîta s-a rezumat cea de a doua conferință de presă din cele cinci luni de Pandemie. Pentru acest sfat nu era nevoie de o conferință de presă. Ajungea un text pe Facebook-ul prezidențial.