Klaus Iohannis s-a angajat cu toate forțele în procesul istoric de compromitere a funcției de Președinte

Pe 14 septembrie 2020, anul școlar începe în condiții nemaiîntîlnite pînă acum, create de desfășurarea cursurilor cu prezență fizică în timp ce sînt respectate norme drastice de protecție sanitară.
An de an, din decembrie 1989, deschiderea noului an școlar s-a făcut în condițiile unui sistem de învățămînt cu mari probleme în plan material și spiritual. Condiții sanitare precare în multe școli, criza de cadre didactice calificate, săli de clasă strîmte și prost luminate, neracordare la Internet, manuale școlare care n-au ajuns pe bănci. Deși în perioada de pregătire a deschiderii noului an școlar, autoritățile locale, mai ales, s-au străduit să rezolve problemele apelînd deseori la tradiționala cîrpire românească, totuși în fiecare an deschiderea școlii s-a făcut în multe locuri în condiții improprii.

Anul acesta, problemelor deja tradiționale născute din asigurarea condițiilor pentru un învățămînt cît de cît normal li s-au adăugat cele ivite din desfășurarea cursurilor în condițiile dramatice ale Pandemiei. Deschiderea noului an școlar cu prezența fizică în ciuda revenirii spectaculoase a Pandemiei în țara noastră a stîrnit neliniști, îngrijorări chiar spaime în rîndurile elevilor, cadrelor didactice, părinților, a opiniei publice. Multe dintre neliniști își au cauza în spectacolul bîlbelor, contradicțiilor, neputințelor, aiurelilor birocratice, oferit de Guvern, de Ministerul Educației condus de Monica Anisie.

Mai sînt cîteva zile pînă la 14 septembrie 2020.
Părinții, elevii, cadrele didactice știu deja ca sigure cîteva lucruri. Tabletele promise pentru copiii din familiile defavorizate nu vor ajunge la școli pînă pe 14 septembrie 2020. Acolo unde învățămîntul va fi hibrid, multe școli nu vor funcționa, deoarece nu sînt conectate la Internet. Personalul auxiliar, cel care trebuie să asigure dezinfecția, e în număr insuficient. Medicii de familie semnalează că obligativitatea adeverinței pentru ca elevul să fie lăsat acasă va duce la supraaglomerarea cabinetelor și prin asta la creșterea infectărilor.

Se înțelege în aceste condiții de ce conferința de presă anunțată de Klaus Iohannis pentru miercuri, 9 septembrie 2020, a fost așteptată cu nerăbdare de toți românii. Cu excepția ziaristei de la Realitatea Plus care, ca de obicei, în loc de întrebare, a ținut un pamflet anti-PSD, făcîndu-l pe Klaus Iohannis să se bucure și să dea din coadă, toți jurnaliștii prezenți au pus întrebări în numele opiniei publice, au ridicat problemele cu care se confruntă școlile în perspectiva lui 14 septembrie 2020. În alte condiții, poate că întrebările gudurătoare de tipul celei formulate de fătuca de la Realitatea Plus ar fi fost mai multe. Acum însă, chiar și jurnaliștii amabili cu Puterea nu și-au putut permite să pună întrebări dulcege, întrebări prin care proprietarii penali ai trusturilor de presă încearcă să-i trimită bezele lui Klaus Iohannis. Toți au pus întrebări simțind în ceafă presiunea extraordinară a opiniei publice. Dacă nu ții cont de această presiune, te descalifici pe veci ca jurnalist. Întrebările jurnaliștilor, problemele ridicate de aceștia, ivite toate din semnalele primite de presă din întreaga țară, au stat sub semnul credinței că președintele, luînd cunoștință de realități care poate i se ascunde de către Guvern, de către consilieri, va intervenit critic față de Guvern, va cere rezolvarea problemelor, va oferi soluții.

O credință care s-a dovedit o iluzie.
A fost o oră aproape de zădărnicie pustiitoare.
Președintele a venit la conferința de presă cu scopul vădit de a lăuda Guvernul pentru felul magistral în care a pregătit deschiderea anului școlar în condiții de Pandemie.

Noul an școlar se va deschide luni, 14 septembrie 2020. Abia marți, 15 septembrie 2020 sau cel tîrziu miercuri, 16 septembrie 2020, se va ști dacă anul școlar s-a deschis fără nici o problemă. Nu știm dacă deschiderea va fi pentru Guvern un succes sau un dezastru. Vom ști, repet, abia după ce se va deschide. Dacă reuniunea cu ziariștii ar fi avut loc miercuri, 16 septembrie 2020, după ce deschiderea anului școlar ar fi fost un succes, lauda adusă Guvernului pentru felul strălucit în care a pregătit deschiderea ar mai fi fost cît de cît acceptabilă. Deși, dată fiind condiția președintelui de arbitru și nu de chibiț electoral al Guvernului, chiar și laudele aduse unui lucru firesc – pregătirea bună a deschiderii – sună ca dracu în campania electorală și un președinte cît de cît conștient de postura sa le-ar evita.

Dar să vii pe 9 septembrie 2020, cu cinci zile înainte de deschiderea noului an școlar și să spui că totul e bine, că nu mai e nici o problemă, afară de cîteva excepții, să lauzi guvernul pentru excelenta pregătire a deschiderii e deja o gravă atingere adusă interesului național.

Funcția de președinte al României a fost prevăzută de Constituție ca fiind deasupra realităților politice interne tocmai pentru a-i asigura autoritatea morală ieșită din comun.
O autoritate morală impusă de interesul național de a avea, în momente de cumpănă pentru țară, un Conducător care să intervină cu întreaga autoritate a funcției sale.

Conferința de presă din 9 septembrie 2020 a fost un nou moment în procesul antinațional de compromitere a funcției de președinte de către Klaus Iohannis.
Ca și la conferințele anterioare președintele n-a avut alt scop decît de a face publicitate electorală unui partid, PNL.
Cu acest prilej Klaus Iohannis a încălcat din nou Constituția. În plină campanie electorală a indicat Sistemului instituțiilor de forțe dorința sa ca un partid PNL să obțină un record istoric și a atacat direct, fără menajamente, principalul concurent al PNL la cele două rînduri de alegeri: PSD.

Acesta e doar unul dintre aspectele compromiterii iremediabile a funcției de președinte.
Celălalt, mult mai grav, trimite la felul hazliu în care a făcut publicitate electorală Guvernului Klaus Iohannis.

Toți cei care am activat în presă în ultimii ani ai lui Nicolae Ceaușescu știm că nimic nu era mai riscant decît să te apuci să înfrumusețezi dezastrul social – economic al politicii lui Nicolae
Ceaușescu. Rahatul – se spunea în redacții – e rahat, și dacă încerci să-l prezinți drept tort riști să te faci tu de rahat. Și acest risc provenea nu numai din faptul că falsificai o realitate evidentă, trăită de toți cititorii, dar și din comicul involuntar la care te obliga lauda a ceea ce era de criticat și nu de lăudat.

Devenit de mult purtător de cuvînt al Guvernului, Klaus Iohannis s-a văzut obligat, în conferința de presă de miercuri, 9 septembrie 2020, să prezinte rahatul drept tort. Au rezultat o serie de afirmații de tip panseurile lui Gîgă la care s-a rîs în hohote și sînt sigur se va rîde ani întregi de acum încolo. Ionuț Cristache, al cărui umor m-a făcut să-i propun realizarea pe cristoiuTv a unui dialog întitulat Cristache și Cristoiu, mi-a trimis cîteva perle desprinse din răspunsurile lui Klaus Iohannis la întrebările incomode ale presei:

• „Copii se obișnuiesc repede chiar cu lucruri mai puțin plăcute.”
• „Sîntem oamenii de pe Pămînt care cu toții ne dorim un vaccin.”
• „Părerea mea este că nu este bine să se organizeze aceste festivități.”
• „Primarul este ales să conducă treburile în comunitatea pe care o conduce. ”

Pe cristoiublog.ro Cora Muntean a reprodus și alte perle ale gîndirii prezidențiale care justifică Guvernul:

• „Problemele se rezolvă cel mai bine acolo unde apar.”
• „Evident că sunt nemulțumit, însă nemulțumirea mea nu se îndreaptă doar punctual asupra cuiva care nu a reușit să contracteze manualul, ci întregul sistem pare că nu funcționează”.
• „Am ajuns, iată, să ne pregătim pentru ziua de luni când începe școala și marea majoritate, cum am spus, mii și mii de școli sunt pregătite, copiii sunt pregătiți, părinții abia așteaptă să înceapă școala”.
• „Am pretenţia ca după alegerile parlamentare să ne apucăm foarte serios de treabă”.

Acestora le-aș adăuga fabulosul răspuns la întrebarea:

„Mai sunt patru zile până când începe școala. Ce soluție v-a comunicat guvernul că a găsit pentru cei 168.000 de copii care nu au acces în prezent la învăţământul online?”

Klaus Iohannis a răspuns, în deplinătatea facultăților prezidențiale, că nu e nici o problemă: Pandemia va mai dura și este timp, așadar, ca tabletele să ajungă la copii înainte de încheierea Pandemiei.

E ca și cum Mareșalului Antonescu i s-ar spune că soldații de pe front nu mai au muniție și el ar răspunde, nu-i nimic, Războiul mai durează, vom avea timp să ducem muniție pînă la încheierea lui.