România a obţinut, prin Roxana Mînzatu, poziţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi portofoliul Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie

„La bulivar, birjar, la bulivar!”

Bulevard se numea, pe vremea copilăriei mele, hotelul care în post-decembrism avea să capete alt nume: Continental. N-am înțeles de ce s-a făcut rocada de nume, de ce două hoteluri renumite, care s-au privit în ochi încă din pre-decembrism, s-au întors sub alt nume. Vechiul Continental scapă de numele său, făcandu-l cadou interbelicului Bulevard, pentru a primi un nou nume: de pasăre, Ibis, fiind o replică după Hotelul Intercontinental din București.
Cele două hoteluri au avut nevoie de o nouă naștere, pentru a supraviețui mai întâi și a se dezvolta mai apoi, în anii de după evenimentele din decembrie 1989.

În vechiul hotel Bulevard era un Coafor unde mergeam la tuns în vremurile de demult. Intrarea la Coafor se făcea fie prin ușa de la TeKaffe, fie prin cea de la Agenția de Turism de acum. De fiecare dată când trec pe lângă acele vitrine, am un gest reflex, de a întoarce capul și  a privi spre un loc cunoscut. Nu pentru că-mi plăcea la Coafor, ci pentru că mi se părea un loc straniu, cu mirosuri ciudate, unde femeile îndurau și suferințe, mi se părea mie, copil fiind. Procedura vopsirii părului mi se părea respingătoare, întrucât urâțea temporar, cât timp părul era pictat cu un strat de vopsea și apoi lăsat la uscat. Mai erau și căștile zgomotoase băgate în priză, ca niște veioze- clopot să-ți înghită capul, sub care doamnele stăteau cu bigudiuri, unele cu părul în diverse nuanțe de mic. Aerul sufla fierbinte și uscat. Mai erau și bonetele care semănau cu cele de baie – avea și bunica una acasă -, dar cu găuri, prin care erau extrase șuvițe de păr ce urmau a fi vopsite, în timp ce ea stătea cu gâtul atârnat pe spătarul de la scaunul de tuns.

Azi, când am privit geamurile în care continuă să gliseze Coaforul Bulevardului și TeKaffe Continental, m-am izbit de strigătele SOS ale HORECA: un colaj cu afișe dincolo de orice protest, anunțau o moarte, o extincție iminentă. Sugestive erau mesajele transmise prin intermediul semnelor de circulație (Stop, drum înfundat, capăt de drum, Interzis) din care picura sânge. Cifre cu multe zerouri vorbeau despre pierderi fabuloase: angajați concediați, companii ce riscă falimentul, pierderi medii pe locație și per total într-un an de zile.

Supraviețuiesc localurile cu clienți fideli, hotelurile din locurile față de care turiștii și-au format un atașament, care le-au pătruns în imaginație și în minte, atrăgându-i din nou și din nou, în dauna altor localuri, din alte locuri? Supraviețuiesc cele situate la extreme: pentru cei cu mulți bani și cele modeste, pentru oamenii cu venituri mici și medii?
Revoluția green are nevoie să tulbure apele HORECA, să le sece pe arii extinse, nu doar pe ici pe colo, pentru ca oamenii să-și formeze alte obiceiuri?

Mi-am amintit de Cartea Junglei, dialogul dintre Baloo și Mawgli, sau mai exact vrăjeala lui Baloo despre Bare Necessities și reacția lui Baghera: ce tot vorbește Baloo ăsta?!
Cât timp se va accentua prăpastia dintre cei care-și pot permite și sunt pe lista celor ‘fideli’ și cei care își doresc integrarea în ‘civilizație’ dar nu mai au unde și cu ce, vor crește si nemulțumirile și sărăcia relativă – percepția că ești defavorizat, că înduri lipsuri.
Bare Necessities este pentru cei împăcați cu ei înșiși după ce au ajuns fericiți cu Natura.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

6 comentarii pentru articolul „„La bulivar, birjar, la bulivar!””

  • Ma întreb ce ar mai fi fost în căpșorul tau de copil si cu ce amintire ai fi ramas, daca ai fi stiut atunci ceea ce, cu siguranta, stii azi. Si anume, ca atât coafezele, coaforii cât si doamnele, domnii care frecventeaza saloanele de coafura sunt supusi riscului de a face tot felul de maladii, pâna la cumplitul cancer. Unele substante chimice din produsele folosite pentru înfrumusetare îmbolnavesc si pot fi chiar fatale.
    În alta ordine de idei, cred ca hotelul tau cu nume de pasare se numeste Ibis pentru ca el apartine acum lantului hotelier international cu acelasi nume al grupului Accor.
    P.S. Ce bine ca mi-ai adus aminte sa-i revad si sa-i reascult pe Baloo si pe Mowgli, multumesc, Monica, m-ai ajutat sa ies din monotonia unei zile obisnuite. Si ai grija, încearca sa gândesti POZITIV în ciuda tuturor relelor care ne înconjoara! Ajuta la suflet si psihic si ca o proiectie a acestora aflate în buna stare, si corpul fizic are de câstigat.
    Sa fii sanatoasa si sa ai o dupa-masa minunata!

    • Aha, deci parte a grupului Accor!
      Acum doi ani, echipa unde lucram, l-a invitat pe un faimos public speaker să țină o Conferință. Nu mai știu care era subiectul – posibil despre ceva legat de Safeguarding children and adults. Dar după o oră de speaking mi-am dat seama că invitasem o bombă cu ceas. La un moment dat o femeie blondă (cu părul vizibil vopsit) din sala, pune o întrebare, la care trainerul răspunde sumar după care explodează: tu iți vopsesti părul când nu ai avea nevoie sa-l vopsesti. Poți să ne spui de ce faci asta? Realizezi ce imagine promovezi?
      N-a fost ușor sa-l calmam la pauză, odată ce a rupt-o că taurul în arenă.

  • @Monica,

    Pe vremea Bulevard-ului mi-a picat in mana o carte de-a lui Jack London – Valea lunii. Ideea era fix asta ca retragerea spre Natura e cea mai sanatoasa optiune atunci cand societatea e cuprinsa de convulsiile „transformarii” profunde, adica exact perioada pe care, dupa parerea mea, o traversam noi acum. Procesul de transformare o sa mai dureze ani buni de-aici incolo. N-avem decat sa ne adaptam situatiei, fie ca ne place ori ba. Important este sa gestionam cat mai bine situatia. Iar Mama Natura ne-a oferit intodeauna solutii, daca vrem sa le folosim. Dar putini o fac. Imi amintesc (daca tot ai deschis capitolu’ cu amintiri…) ca pe cand citeam cartea, am fost la Cenaclu’ Flacara iar Adrian Paunescu dupa ce a „infierbantat” bine multimea, a dat o scurta pauza. Oamenii insetati au fugit spre locul unde se vindeau sucurile, dar locul a devenit dintr-o data supra-aglomerat. Eu aveam un loc undeva sus si puteam observa cum se impingeau unii pe altii sa ajunga mai repede la sucuri, in timp ce vanzatoarele se chinuiau sa tina piept multimii ca sa nu le darame lazile si mesele. Una peste alta, nici macar militienii care erau pe-acolo n-au putut rezolva situatia, asa ca toata pauza s-au certat si impins unii cu altii iar de vanzare nici vorba. Ce m-a surprins a fost faptul ca in tot acest timp Sala Sporturilor avea apa potabila la discretie si oricine putea sa-si astampere setea. Dar oamenii aveau in cap numa’ ideea de suc… 🙂

    • Sucurile acelea, ca alternativă la Pepsi. Ce ar fi fost, dacă s-ar fi dat Pepsi!
      Da, pentru că Natura nu se transformă asemeni societății prinse în convulsii. Ea poate să-ți dea ‘grounding’ – ancorare, sa stai stabil cu picioarele pe pământ, când restul lumii se transformă în convulsii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *