La pomul lăudat să nu mergi cu sacul…

Iată o scrisoare-carte postală din 1894, al cărei continut are mai multe elemente neobisnuite si care trimit la situatii si locuri despre care foarte putina lume a auzit, cu toate că in timpul cind s-a trimis scrisoarea, aveau importanta lor locala, mergind din Judetul Vălcea pina in Bucuresti.

Cartea postală este scrisa de Dl Petre Stoica, invătător din Comuna Cepari [1], in Judetul Vălcea, către Dl. Friedrich Pildner, successor, posesorul Primei Seminterii Romane[2], la Bucuresti, pe strada Carol, (astazi strada Franceza).

 

Stimabile Domnule,                                                                                       Cepariu, 17 Mai 1894

 

Subsemnatul, Petre Stoica, ca om al timpului de fată, si vrănd sa fac exemplu in aceasta comună

 despre o cultura mai sistematica si mai asemanata epocii in care traim, intre altele, am vrut să

 introduc si cultura fănetelor artificiale. In acest scop, la 7 Martie anul curent, am comandat la mult recomandatul Dvs. magazin si depozit de Prima Seminterie Romana:

Trifoi cu floarea rosie de stiria, cu nr. de catalog 35, saminta pentru ¼ hectare sau ½ pogon si Trifoi lotus corniculatus, cu nr. de catalog 40, tot asemenea cantitate ca si trifoiul rosu.

In plus, seminte de flori de gradina de vrea 10 lei. Toate mi-au sosit cu ramburs la gara vecina, Arcesti. Am operat semănătura, insă rezultatul a fost că cel cu nr. 35, cu floarea rosie, a iesit ici si colea citeva fire, insa cel cu nr. 40, nu a iesit deloc, iar florile nu au iesit de nici un fel.

Pentru toate acestea, am platit ramburs vreo 38 lei si citiva bani. M-a costat in fine 3 lei si ceva kilogramul de făn, in timp ce altii l-au luat de la Craiova cu 1,70 lei kilogramul.

M-ati păcălit, in fine, m-ati păcălit! Eu, vedeti Dv, ca invătător, in cursul lectiilor ce fac cu elevii zilnic, văd si citesc proverbe romănesti, cum este ”La pomul laudat sa nu te duci cu sacul” dar am neglijat aceasta zicală.

Acum insă, pentru că am platit prea scump neglijenta, o voi tine minte si voi spune si altora, ba inca la ocazie voi scrie si in jurnale pentru a divulga asa rusinoasa pacaleala, daca nu imi veti trimite alta saminta ca sa nu ramin cu pamintul nelucrat degeaba, si astfel, corectindu-vă păcăleala ce mi-ati tras.

Ss indescifrabil, prin gara Arcesti la Comuna Cepari

                                                   p.s. vă rog sa nu neglijati afacerea, căci lucrul nu vă va merge bine

 

[1] Comuna Cepari este situata pe albia superioară a râului Topolog în nord-vestul judeţului Argeş, la o distanţă de 20 km de municipiul Curtea de Argeş. La data scrierii cartii postale prezentate aici, comuna Cepari facea parte din Judetul Valcea. Prima atestare documentară a satului Cepari este din 1519, intr-un act emis la Pitești, prin care Neagoe Basarab întărește unele proprietăți moștenite.

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comuna Cepari avea 1284 de locuitori în satele Ceparii Pământeni, Ceparii Ungureni.

Ref. Cepari, inima de poveste a Argeșului de Malvina BÎRSAN, Feb. 2025, din ArgesExpress.

 

[2] Friedrich Pildner, proprietarul Primei Seminterii Romane, o premiera in materie de agricultura stiintifica in Romania in anii de dinainte de 1900, era fiul lui Johann Martin Pildner, dintr-o veche familie saseasca  din Homorod, Brasov. Familia s-a mutat in Regatul Romaniei undeva prin anii 1850-1860. In 1869, a infiintat in Prima Seminterie Romana, unde Friedrich Pildner a fost successor (mostenitor). A fost si furnizorul horticol al Reginei Elisabeta.

 

Pe actuala strada Franceza, din Bucuresti, fosta strada Carol, la nr. 11 se gaseste si astazi, casa in care isi desfasura activitatea prăvălia Prima Seminţerie Română, fondată în 1869 de Friedrich Pildner, Succesor. Aceasta functiona la acea adresa in 1894, cind a fost trimisa scrisoarea noastra, si era inca acolo si in anul 1930, asa cum se vede din frumoasa reclama, in stil art-deco, a pravaliei.