La un pahar de vin cu Dej

Iau cuvîntul, pe rînd, activişti tineri şi activişti bătrîni, persoane promovate de el şi persoane care i-au fost egale în ilegalitate. Fiecare discurs are cam aceeaşi structură – cîteva vorbe închinate Congresului al XXII-lea al PCUS (n-avusese loc Declaraţia de independenţă), multe vorbe de condamnare a duşmanilor, ale căror leşuri zac pe marginea drumului către finele lui 1961, şi multe, mai multe vorbe de aprecieri, de linguşiri, de mulţumire faţă de El Lider Maximo. Patriarhul nu se teme de cei din jur. Cum să se teamă Bunicul înconjurat de nepoţi că vreunul dintre ei ar vrea să-i ia locul de Bunic?!

Dej-Patriarhul intervine din jilţul său pentru a-l completa pe unul, pentru a-l contrazice pe un altul. Cîte un vorbitor îi scapără ceva în curgerea memoriei. Brusc, Dej îl opreşte pe respectivul şi începe să depene o amintire.

Treptat-treptat te cuprinde, ca lector, o stinghereală, o contrazicere, o neplăcere.
Te întrebi:
Nu se simte prost Dej în faţa cişmelelor din care curg cîntări despre el?

Liderul comunist nu-i un prost.
Nici un zăltat nu-i.
A biruit şi a supravieţuit, pentru că a fost un veritabil bărbat politic.
Aşa cum se vede chiar şi din întîmplările povestite de el la Plenară, a avut şi are ceva care a lipsit adversarilor săi:
Răbdarea.
El însuşi recunoaşte – şi ceilalţi nu-l contrazic – pentru că aşa e.
A ştiut să înghită, să amîne lovitura, s-o facă pe prostul sau, cum îi zicea Ana Pauker, s-o facă pe Ghiţă.
Personalităţile duşmanilor săi s-au definit prin orgoliu, slăbiciune mortală în cazul unui politician.
El s-a definit prin falsă modestie.
Un vorbitor la Plenară foloseşte, pentru a schiţa felul în care Dej şi-a biruit marii săi duşmani, o metaforă:
Cea a bărcii în care ai un cadavru.
Trebuie să arunci din ambarcaţiune cadavrul în aşa fel încît să nu se răstoarne barca.
Aprobat de Dej, vorbitorul spune că barca e Partidul.
Da, barca era Partidul!
Dar în barcă se afla Gheorghiu-Dej.
Care ştia că trebuie să arunce un cadavru astfel încît să nu se răstoarne barca cu El, nu cu Partidul!

Pagini: 1 2