La vârful Justiției române, competența e un lux. Loialitatea, monedă forte

Marius Voineag, propulsat adjunct al Procurorului General cu grad de PICCJ, „cadou” după două picări la examenul de Curte de Apel.

Marius Voineag, unicul candidat la funcția de adjunct al procurorului general, a primit gradul de PICCJ „cadou” de la actuala sa adjunctă, Tatiana Toader, după ce picase de două ori examenul de grad de Curte de Apel.

De la procuror cu grad de Tribunal, direct șef peste toți procurorii din România. Cum a fost posibil? Printr-o favoare clară a Tatianei Toader, vicepreședinta CSM din 2020, care acum îi este adjunctă și candidează la DNA. Un episod care dovedește că la vârful justiției române competența e opțională, iar loialitatea, obligatorie.

Marius Voineag, singurul candidat în cursa pentru funcția de adjunct al procurorului general al României, nu are ce căuta nici măcar pe post de procuror simplu la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Dovada? Două căderi consecutive la examenul de grad profesional de Curte de Apel în 2018 și 2019. A rămas cu grad de Tribunal. Totuși, în 2020, a primit „pe bandă rulantă” gradul de PICCJ, fără concurs, prin decizia CSM cu semnătura Tatianei Toader, exact aceeași persoană care astăzi îi este adjunctă și care aspiră la șefia DNA.

Informațiile, documentele și tabelele oficiale ale CSM, pe care le deținem, dovedesc un mecanism de promovare bazat exclusiv pe relații, nu pe merit. Un procuror care nu a trecut nici examenul de Curte de Apel a fost propulsat în funcții de conducere la cel mai înalt nivel al Parchetelor. Și asta nu e o eroare de sistem. E o favoare calculată.

Două examene, două căderi. Un grad care nu minte

Pe 16 septembrie 2018, Marius Voineag apare în tabelul oficial al candidaților înscriși la concursul pentru gradul profesional de curte de apel. Nu se regăsește însă în lista celor admiși. Un an mai târziu, pe 20 septembrie 2019, repetă figura: se înscrie din nou, dar rezultatele îl elimină încă o dată.

Gradul real al lui Voineag? Tribunal. Punct.

Asta însemna, conform Legii 304/2004 (art. 44-50 și art. 54 coroborat cu art. 47), că nu îndeplinea condițiile minime nici pentru a funcționa ca procuror de execuție la PICCJ. Dar în 2020, exact când era delegat de Tatiana Toader (pe atunci vicepreședintă a CSM) ca procuror-șef adjunct al Secției de Urmărire Penală din PICCJ, i s-a „oferit” gradul de PICCJ. Fără concurs. Fără temei legal precizat. Doar o decizie CSM care miroase a cadou.

Pentru comparație: același CSM, în cazul Laurei Codruța Kövesi, a refuzat să acorde automat gradul de PICCJ doar pentru că fusese procuror general. A cerut concurs. Situație identică, decizie diametral opusă. De ce?

Tatiana Toader, arhitecta carierei lui Voineag. Astăzi, partenera lui de la vârf.

Documentele arată clar: în 2020, Toader era vicepreședinta CSM și l-a delegat pe Voineag la PICCJ fără ca acesta să aibă gradul corespunzător. Tot ea i-a oferit gradul de PICCJ, motivând că Voineag a funcționat la DIICOT.

Astăzi, Tatiana Toader este adjuncta lui Marius Voineag la DNA și candidată în locul lui Voineag la șefia DNA. Coincidență? Nu. E o datorie reciprocă. Voineag datorează toată cariera începând cu anul 2020, gradului profesional de PICCJ pe care i l-a oferit actuala lui adjunctă. Cu gradul de Tribunal s-ar fi oprit la DIICOT.

„Bună pregătire profesională”? O glumă proastă

Ministrul Radu Marinescu (cel care va anunța probabil luni trecerea candidaților în etapa următoare) a subliniat public că pentru nominalizarea pe post e obligatorie „buna pregătire profesională”.

Dar cum demonstrezi „buna pregătire”? Nu prin interviuri pregătite acasă, ci prin rezultate concrete. Gradul profesional e criteriul obiectiv. Un procuror care pică de două ori examenul de Curte de Apel nu are ce căuta nici la PICCJ ca simplu procuror în funcție de execuție, darămite ca adjunct al procurorului general, șef peste toți procurorii din țară.

Legea nu trebuie citită strict, pentru că este cert că un grad inferior dovedește lipsa competenței elementare. Un școlar corigent niciodată nu promovează clasa. Ar putea Voineag să conducă procurori mai pregătiți decât el? Ar poseda capacitate managerială, dacă concursurile scrise au dovedit că nu are nici măcar cunoștințele de bază ale materiei, că doar de aceea a picat de atâtea ori?

Un scandal care nu poate fi ignorat

Luni, când se anunță următoarea etapă, Marius Voineag nu ar trebui să mai existe pe lista candidaților. Nu pentru că nu ne place. Ci pentru că nu îndeplinește condiția minimă legală a bunei pregătiri profesionale.

Un procuror cu grad deTribunal, propulsat prin favoarea actualei sale adjucte și a conducătorilor ministerului justiției de-a lungul timpului, nu poate conduce Parchetul General. Nu poate decide nici soarta dosarelor magistraților care se află la Secția de urmărire penală a PICCJ.

E timpul ca CSM, ministrul Justiției și Președinția să se trezească. Sau să recunoască public ce știm toți: la vârful Justiției române, competența e un lux. Loialitatea, monedă forte.

Documentele există. Tabelele CSM din 2018 și 2019 există. Decizia din 2020 există.

Cine mai are curaj să le ignore?