La votul politic, USRPLUS a plătit prețul giugiulelii cu PNL la București

Înainte de alegerile locale, în presă au apărut mai multe sondaje de opinie prezentate ca pipăiri ale opțiunilor în vederea zilei de 27 septembrie 2020. Dintre datele difuzate ne vom opri asupra celor care privesc votul politic, singurul important în perspectiva parlamentarelor din 6 decembrie 2020. În cazul localelor, votul politic e dat de scorul obținut de un partid la Consiliile județene. Nu la președinția consiliilor județene, ci la consilierii județeni. Acest vot e mai important în perspectiva parlamentarelor decît votul pentru primari (unde contează în principal omul, pentru ca partidul să vină pe locul al doilea) și chiar decît votul la consilii locale (se presupune că votul pentru primar îl influențează, dat fiind că locuitorii știu din ce partid face parte candidatul). Votul la consilii județene e dat de alegătorii dintr-un județ din toate localitățile județului respectiv. Pe lista cu care alegătorul se trezește în mînă sînt trecuți din partea fiecărui partid nume despre care el n-a auzit în viața lui, deoarece sînt din alte localități. De aceea, e de presupus că alegătorul pune ștampila pe partidul în care are încredere și prin urmare pe care-l va vota și la parlamentare, unde alegătorul va fi confruntat cu o listă de nume sub sigla unui partid.
Va pune ștampila evident pe sigla partidului și nu pe lista de nume.

Din acest punct de vedere alegerile locale sînt cel mai sigur sondaj în perspectiva parlamentarelor. Mai ales în ultimii ani sondajele au fost compromise de negustoriile făcute pe sub mînă de așa zisele case de sondare. Rezultatele unui sondaj mai ales cînd e comandat de o instituție de presă, presupus săracă, așa cum se întîmplă cu sondajele IMAS, comandate și deci plătite de Europa FM, un radio care în materie de muzică e corect, pentru că dă muzică bună, pe cînd în materie de politică e auirea-n tramvai, deoarece activează ca un radio guvernamental, , nu au credibilitate. Rezultatele localelor la votul politic sînt însă rezultate pe care nu le poate manipula un partid politic sub acoperirea de sondaj comandat de un radio precum Europa FM. În cazul parlamentarelor de anul acesta, rezultatele de la votul politic de la locale sînt cu atît mai de luat în serios ca profeții ale rezultatelor cu cît spre deosebire de alți ani electorali distanța dintre locale și parlamentare nu mai e de șase luni, ci doar de două luni.

Rezultatele chiar dacă încă neoficiale la votul politic sînt pe partide următoarele:

• PNL – 33,98%
• PSD – 31.2%
• Alianța USRPLUS: 8.89%
• PMP: 6,04%
• UDMR: 4,87%
• Pro România: 4,68%
• ALDE: 2.91%

De fiecare dată cînd au loc alegeri, comentatorii le raportează la sondajele de opinie premergătoare alegerilor. De regulă pentru a remarca deosebirile dintre sondaje și rezultatele votului și prin asta pentru a mustra sondajele că n-au nimerit-o.

Să comparăm și noi rezultatele votului politic cu profețiile sondajelor de opinie.

Sondaj IMAS la comanda Europa FM, 31 august:

• PNL – 33,6%,
• PSD – 20,8%
• Alianța USR-PLUS – 18,3%
• Pro România – 10,6%
• ALDE – 2,4%
• INDECIȘI – 22,3%
• NU MERG LA VOT – 5,2%

Sondaj CURS, realizat în perioada 28 august – 4 septembrie:

• PNL – 33%
• PSD – 26%
• USR–PLUS – 16%
• Pro România – 7%
• PMP – 5%
• ALDE – 4%
• UDMR – 4%
• PPU-SL – 4%
• Alt partid – 1%

Sondaj Avangarde, realizat în perioada 3-7 septembrie :

• PNL – 34%
• PSD – 27%
• USR-PLUS – 17%
• Pro Romania – 5%
• UDMR – 5%
• PMP – 4%
• PPU-SL – 4%
• ALDE – 3%

Sondaj IMAS, la comanda Europa FM realizat în perioada 7-23 septembrie:

• PNL – 34,7%
• PSD – 19,6%
• USR-PLUS – 17%
• Pro Romania: 9,5%
• UDMR – 5,3%
• PMP – 4,5%
• ALDE – 3%

Despre rezultatele la votul politic voi mai scrie mai pe larg, analizîndu-le pe partide, după publicarea rezultatelor finale.
Ne vom opri azi asupra raportului dintre sondaje și rezultatele votului politic din 27 septembrie 2020.

Cîteva observații:

1. Toate sondajele au prevăzut un rezultat apropiat dacă nu chiar identic în cazul PNL. Explicația? PNL n-a suferit de spirala tăcerii.
2. PSD a fost partidul cel mai nedreptățit în sondaje. Nici unul nu i-a dat peste 30 la sută, cît a obținut la locale. Cele mai mici scoruri i le-a dat IMAS. Dacă ne gîndim că sondajele IMAS sînt comandate de Europa FM, putem bănui o Diversiune pusă la cale de cei care au plătit sondajul sub acoperire de Europa FM. E greu de imaginat că aceeași casă de sondare poate greși în cazul unui partid important al țării cu 11% în zilele de dinaintea alegerilor. Nici alte case de sondare n-au nimerit-o, deși s-au apropiat cît de cît de scorul final. Explicația trimite la scorul ProRomânia din sondajele corecte : Toate se învîrt în jurul cifrei de 7 %. În realitate, ProRomânia a obținut doar 4,68%. E limpede că la votul politic de la locale a avut loc o polarizare a electoratului în de Stînga și de Dreapta. Numai că ProRomânia, spre deosebire de USRPLUS n-a reușit să-și găsească un electorat de Stînga diferit de cel al PSD. Asta deoarece la București, unde sînt un număr însemnat de votanți, Pro România a fost București 2020, o alianță practic necunoscută electoratului. Pentru Victor Ponta eșecul ar putea avea rolul benefic al dușului rece care te trezește la realitate. La parlamentare el ar putea face un scor mai bun. Mai ales că nu se va mai repeta figura de la București.
3. Partidul cu cea mai mare deosebire între sondaje și votul politic rămîne incontestabil USRPLUS. Toate sondajele l-au creditat cu 17%. Chiar și Avangarde. A obținut doar 9%. Acest scor nu se explică doar prin absența unor structuri în teritoriu. Se explică și prin alierea la București cu PNL. Avînd în vedere că Nicușor Dan se PNL-izează pe zi ce trece, alianța n-a adus mare lucru USRPLUS, în afara unei victorii chinuite la sectorul 1 și a unei victorii trecute sub tăcere la sectorul 2. USRPLUS a plătit prețul prudenței în delimitarea de PNL din punctul de vedere al unui altfel de politică. Dacă la Timișoara, la Brașov, la Alba, candidații USRPLUS s-au luptat cu candidații PNL în timpul campaniei și de aceea au cîștigat, la București liderii USRPLUS s-au afișat de multe ori împreună cu Ludovic Orban pentru un candidat care, iată, nu mai e și al USRPLUS. Dacă în perioada următoare USRPLUS nu se așează în postura de principal partid de Opoziție la Guvernarea PNL, la parlamentare locul îi va fi luat de PMP. Partid care, prin scorul de la locale a furat din electoratul USRPLUS. Mai ales că tactica PNL, care e și a Sistemului, constă în ajutarea PMP să devină al treilea partid pentru a face cu el și nu cu USRPLUS coaliția de Dreapta de Guvernare.