La mulți ani, România! La mulți ani, români!

Lapte, carne și putere. În Somalia, cămila este rege

Nomadul era însetat, iar călătoria în deșertul somalez urma să fie lungă și obositoare. Întorcându-se la una dintre cămilele sale iubite, Ali Abdi Elmi a stors lapte proaspăt într-o urnă de lemn și a băut adânc și cu poftă. „Am cinci copii, iar noi toți depindem de laptele de cămilă pentru a supraviețui”, a spus Elmi, pasându-i oala unuia dintre fiii săi, care a luat o înghițitură din băutura bogată în substanțe nutritive.

Pentru mulți somalezi, cămila este un dar de la zei: o sursă de lapte și de carne, un animal de povară în deșert, iar pe măsură ce schimbările climatice provoacă fenomene meteorologice extreme în Cornul Africii, o asigurare pe timp de criză. Un animal cu reputație arogantă și irascibilă, în Somalia cămila este celebrată în cântece și folclor, un simbol al statutului și al prosperității și este ,,monedă de schimb” în căsătorii sau pentru a rezolva dușmănii. În această societate de 15 milioane de locuitori, cu o populație rurală covârșitoare, creșterea cămilelor și a altor animale de fermă este la baza unei economii devastate de război și dezastre naturale, un stat care se numără printre cele mai sărace din lume. Industria zootehniei este principalul contribuitor la creșterea economică din Somalia și, în ani normali, reprezintă 80% din exporturi, potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Cămilele sunt cu mult depășite numeric de oi și capre, care se plimbă prin Hargeisa, în nordul Somaliei, cu numerele de telefon ale proprietarilor lor mâzgălite pe părțile laterale, în cazul în care se pierd și trebuie să se afle proprietarul. Dar, cu șapte milioane de animale, există mai multe cămile în Somalia decât aproape oriunde altundeva, iar acestea nu conferă doar respect proprietarilor lor, ele se vând la prețuri foarte mari. „Nu avem țiței în această țară. Cămilele sunt țițeiul nostru”, a spus Abdi Rashid, un comerciant îmbrăcat costum de safari cafeniu și cu ochelari de soare de tip aviator pe ochi, la cea mai mare piață de animale din Hargeisa. „Un exemplar impresionant poate avea un preț de 1.000 de dolari”, a explicat Khosar Abdi Hussein, care supraveghează piața unde laptele de cămilă este vândut proaspăt și unde se vinde chiar și urina de cămilă, despre care se crede că are beneficii pentru sănătate, fiind îmbuteliată. Vânzarea se face prin încleștarea mâinilor sub șalurile în carouri purtate de păstori. Numărul de degete atinse și de degete apucate determină prețul, o tradiție care asigură păstrarea confidențialității negocierilor. Tranzacția este finalizată printr-un transfer de bani de pe telefonul mobil, o notă modernă pentru un mod străvechi de a face afaceri. „Cămilele sunt importante pentru cultura somaleză, deoarece o persoană este întotdeauna considerată bogată sau poate își poate crește statutul social în funcție de numărul de cămile pe care le are”, a subliniat Hussein, care a adăugat că are nouă cămile proprii. Dar în Somalia, unde aproape șapte din zece persoane trăiesc în sărăcie, potrivit Băncii Mondiale, puțini sunt cei care își pot permite o cămilă, darămite mai multe. Elmi se numără printre cele două treimi dintre somalezii care depind de animale și, deși nu face afaceri profitabile pe piața orașului, cămilele sale sunt o mană cerească în alte privințe. Cămilele încă mai produc lapte în timpul secetei, hrănind nomazii care pot sta o lună în ținuturile aride fără să consume altceva. „Laptele este bun pentru noi, deoarece cămilele pasc din copaci cu proprietăți medicinale care ajută la combaterea bolilor”, a spus Elmi, un bărbat zvelt de 40 de ani, cu pielea ,,marcată” de soare. În perioadele de criză, el mai poate cumpăra produse de bază pentru familia sa vânzând lapte negustorilor mai mari din Hargeisa, unde sticle proaspete sunt disponibile zilnic pe străzi. În caz de criză, o cămilă poate fi sacrificată și carnea ei poate fi vândută în oraș, unde este o delicatesă locală. Viața pastorală este dificilă, mai mult din cauza precipitațiilor din ce în ce mai neregulate din Cornul Africii, o regiune despre care oamenii de știință spun că se ,,usucă” mai repede acum decât oricând în ultimii 2.000 de ani. Nomazii sunt nevoiți să parcurgă distanțe mai mari pentru a găsi apă și pășuni pentru animalele lor prețioase, a căror reputație de ,,corăbii ale deșertului” este pusă la grea încercare de schimbările climatice. Mii de cămile și alte animale s-au înecat atunci când ciclonul Gati, cea mai puternică furtună tropicală care a atins vreodată Somalia, a transformat deșerturile în mări, la sfârșitul anului 2020. Cu doi ani mai devreme, o secetă prelungită a subțiat efectivele de animale în unele părți ale țării cu 60%, potrivit FAO. Pierderea efectivelor de animale înseamnă invariabil foamete în Somalia, iar în ultimii ani, păstorii nevoiași au fugit cu milioanele în orașe, deoarece viața câștigată ,,de pe pământ” a devenit nesustenabilă.

În regiunea nordică Somaliland, autoritățile locale doresc să relocheze oamenii de-a lungul coastei Golfului Aden, o perspectivă de neconceput pentru unii dintre cei mai rezistenți oameni din deșert. ,,Nu cred că modul nostru de viață se va schimba prea curând”, a spus Khosar Farrah, un bărbat grizonat de 68 de ani care păstorește cămile de peste jumătate de secol. Nici Hussein nu-și imaginează că nomazii se vor apuca în grabă de pescuit: ,,Aici, cămila este rege”, a conchis el.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Lapte, carne și putere. În Somalia, cămila este rege”

  • Buna ziua,
    Parca esste din romanul Dune, doar ca mai lipseste acel praf magic produs se viermii de nisip pentru a asigura calatoriile intergalactice. Pe de alta parte, in situatia ipotetica al unui cataclism global, un eventual razvoi nuclear, cel mai probabil acesti nomazi din desert si cei care traiesc in triburile din nordul Siberiei vor fi viitorii colonizatori, pardon supravietuitori.
    Cu stima !!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog