Le moștenesc pe bunica și străbunica mea după tată și cred că împărtășesc o legătură ocultă, poate prin „Aleph”, cu Borges în ceea ce privește visele cu conținut cosmic. Cât viitor este într-un vis? Poate fi viitorul proza fantastică desfășurată ca vis, în a cărui lume paralelă există personaje care pot interfera cu realitatea și o pot construi?
Priveam pe fereastra camerei de zi de la etaj, cu vedere spre grădină. Lângă magazia acoperită de vița de vie cu frunze luminând prin ochi de pisică scăpată din vecini, ședeau pe două scaune de grădină Coldea și Hellvig, alături de câțiva englezi necunoscuți. Toți pe scaune pliante, de grădină. Coldea și Hellvig tăcuți, la costum, sau îmbrăcați domnește, se remarcau prin luminițele ochilor cunoscători. Veniseră acolo parcă pentru mine, ca mesageri care zâmbeau discret. S-a stabilit imediat un raport prin undele aerului, ei știind că priveam pe fereastră încercând să înțeleg ce-i cu prezența lor liniștită în fundul grădinii mele. Ceilalți nu aveau chip și îmi erau străini. Îi ignorau inclusiv pe Coldea și Hellvig, preocupați fiind să povestească de ale lor. Celor doi le convenea de minune această situație. Privirile lui Coldea alunecau pe catifeaua nevăzută întinsă peste grădina mea și a vecinilor. Apoi m-am trezit. Nu am înțeles nimic în dimineața aceea, nici în următoarele zile. Dar după acel vis au început necazurile. Poate chiar a doua zi am remarcat că cineva mi-a intrat în casă prin ușa veche din spate, de la grădină, neforțând nimic. Poate cu un șperaclu, pentru că cheia nu era în ușă. Am găsit-o deschisă și mi-am amintit că s-a mai întâmplat s-o găsesc deschisă în alte două ocazii recente. Atunci am crezut că a fost o neglijență de-a noastră. Acum dispăruse și cheia de rezervă de la ușa din față. Asta a fost doar începutul unui lanț ocult de pericole. Uitasem complet de apariția lui Coldea și Hellvig din vis, până când am realizat că ei veniseră să mă avertizeze, chiar să mă ajute cumva, dacă aș fi putut să decodific mesajul. Acum îl înțeleg ca un avertisment despre școlile și echipele de spioni care există în comunitate; mecanisme și servicii de securitate și intelligence care operează ilegal în comunități, implementate de civili care au timp și nimic altceva de făcut. Lockdown-ul a agravat exponențial problemele comunitare, pseudo-serviciile de intelligence paralele gestionate și coordonate de grupurile de criminalitate organizată, luând avânt. Sunt mult mai mulți oameni care nu au nimic de făcut, afectați și amenințați de sărăcie, în contextul efectelor catastrofale asupra economiei lovite de Covid. Acești oameni, de toate categoriile sociale și toate vârstele, etniile și culturile pot fi cooptați să îngroașe rândurile spionilor civili în slujba grupurilor de criminalitate organizată. Oameni cu fantezii de tip James Bond, needucați sau ușor coruptibili și lași, care nu citesc cărți, ci consumă ce li se dă pe canale, mai ales filme, din evantaiul celor date de pământ de Cornel Nistorescu în editorialul Spune ce filme vezi ca să îți spun cine ești, din 10 iulie 2020. Pseudo-servicii de Intelligence implementate de comunitățile cu două fețe, în scopul de a lovi eficacitatea și performanța serviciului Community Intelligence din cadrul Poliției și a National Crime Agency (NCA). Dacă luăm în considerare și faptul că acești colaboratori, informatori sunt și cetățeni integrați în societate, mulți cu locuri de muncă în sistem privat mai ales, ajungem la un profil infracțional de domeniul prozei fantastice care se scrie în țesătura realității. Se zice că pe vremea comunismului în România, 1 din 4 oameni era informator, colaborator al securității. Ăștia de aici au aspirația de a-i bate pe toți. Societatea e atât de ipocrită, încât doarme senin în picioare.
Teoriile despre cum legile protejează comunități și oameni se sting ocult ca o pană inexplicabilă de curent. Laurii ofiliți ai civilizației occidentale cu tradiție democratică, de stat de drept, sunt smulși din butoniera stâlpilor societății și folosiți pe post de iarbă de fumat. Prea mulți vor arderea ordinii sociale. E nevoie de niște „Stâlpnici” cu simțul cetății și al națiunii, care să consilieze, ca pe vremuri, regii și conducătorii de obști.
Raportul NCA pe 2020-2021 încearcă să aducă puțină lumină analitică în pânza de păianjen care este lumea civilă. Serious and organised crime (SOC) continuă să aibă și mai mult impact asupra cetățenilor din Regatul Britanic, fiind cea mai mare amenințare la adresa securității naționale. Afectează toate zonele țării, cu consecințe la nivelul vieții de zi cu zi asupra cetățenilor, comunităților, business-urilor, serviciilor publice și a infrastructurii naționale. Ultima estimare a costurilor SOC la economia țării – 37 miliarde de lire sterline- este subestimată, specifică raportul. Din acei bani negri ce sumă ar putea fi destinată dezvoltării rețelelor de Community Inteligence, la dispoziția crimei organizate?
Lasă un răspuns