Ciprian Ciucu a câștigat alegerile la Primăria București. Anca Alexandrescu l-a învins pe Daniel Băluță. Marcel Ciolacu este noul președinte al CJ Buzău>
Magistrații vor salarii și pensii de lux? De acord, dar să plătească și prețul răspunderii!
În România, orice tentativă de a discuta despre veniturile magistraților este imediat interpretată ca un atac la independența justiției. Dar independența nu înseamnă impunitate, iar protejarea acestei profesii n-ar trebui să însemne blindarea ei într-o zonă de privilegii totale, fără nicio urmă de răspundere. Astăzi, magistrații sunt singura categorie profesională din România care beneficiază de o putere imensă, de salarii colosale și de un sistem de protecție care îi ferește aproape complet de orice consecințe pentru greșelile făcute.
Judecătorii și procurorii au în mâinile lor libertatea, viața, reputația și proprietățile oamenilor. Pot distruge destine printr-o semnătură, pot aresta preventiv nejustificat, pot decide retrocedări de milioane, pot ruina cariere. Și totuși, când greșesc, când abuzează, când încalcă legea sau bunul-simț profesional, nu li se întâmplă absolut nimic. Cel mult sunt mutați disciplinar sau „iertați” în ședințe închise de CSM.
Cât despre salarii, sunt printre cele mai mari din sistemul public — în multe cazuri depășind cu ușurință 20.000 lei net lunar, plus sporuri, prime, bonusuri, deconturi și pensii speciale care sfidează orice rațiune. În același timp, un om de rând, un contribuabil care își plătește taxele dintr-un salariu de 3.000 de lei, este târât prin instanțe ani de zile pentru o decizie luată de un magistrat care nu va răspunde niciodată.
Nu salariile în sine sunt problema. O justiție independentă și profesionistă trebuie plătită pe măsură. Poate chiar ar merita salarii duble, dacă sistemul ar garanta că oamenii care le primesc sunt deasupra oricărei suspiciuni. Dar într-un stat democratic, nimeni nu poate pretinde un statut de elită fără să accepte și o răspundere proporțională cu puterea pe care o are.
Un medic plătește daune pentru malpraxis. Un avocat își pierde clientela dacă greșește. Un inginer răspunde penal dacă proiectul său se prăbușește. Magistrații, în schimb, trăiesc într-un univers paralel: greșelile lor sunt trecute sub tăcere, deciziile lor absurde sunt „respectate”, iar carierele lor curg lin spre pensii speciale de zeci de mii de lei.
Această situație este nu doar imorală, ci periculoasă pentru întreaga societate. Pentru că atunci când cei care judecă nu răspund pentru ceea ce fac, justiția devine un act de voință personală, nu de echitate. Iar puterea absolută, știm din istorie, corupe absolut.
Magistrații trebuie respectați, dar nu idolatrizați. Trebuie bine plătiți, dar nu în absența unor criterii reale de evaluare, a unor sancțiuni clare pentru derapaje și a unui mecanism de răspundere personală pentru erori judiciare flagrante.
Nu poți cere încrederea unei națiuni dacă refuzi să fii tras la răspundere pentru greșelile tale. Adevărata independență vine la pachet cu asumarea. Iar dacă România vrea o justiție respectată, nu o castă privilegiată, atunci e timpul pentru un nou contract social: vrei salariu de lux? Atunci acceptă și prețul responsabilității.
Orice altă formulă e o insultă la adresa celor care plătesc pentru privilegiile tale.
P.S. Atâta timp cât România rămâne singura țară din UE în care magistrații nu răspund nici măcar teoretic pentru greșeli grave, orice discuție despre creșterea salariilor este un afront la adresa cetățenilor cinstiți care plătesc taxe. Schimbarea trebuie să înceapă acum.
(Sursa: Facebook Avram Gal)
Un comentariu pentru articolul „Magistrații vor salarii și pensii de lux? De acord, dar să plătească și prețul răspunderii!”
Lasă un răspuns
Invitații cristoiublog
Discuția despre pensiile magistraților este una de a abate atenția de la primul pachet de masuri, românul sa uite ce a pățit și să se bucure de ce va păți magistratul.Nu se va misca mai nimic. Necazul pensiei nesimțite intervine ca pensiile devin mari prin indexarea anuala.Corect ar fi ca aplicarea procentului de mărire să se facă doar la pensia contributiva. Și apoi, pentru ieșirea la pensie ar trebui stabilita o procedura, pensia contribuțiva plus o pensie viagera fixa ,după gradul profesional, de exemplu 1000, 1500 euro.