Maia Sandu vrea Stat Paralel după „model românesc”

Președintele ales al Moldovei vrea încadrarea „corupției” la „pericole naționale”, în timp ce în România, o astfel de inițiativă a fost declarată neconstituțională.

Hop și eu

Câștigătorul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, Maia Sandu reia într-o controversată „listă de promisiuni” către electorat, tema rulării la Chișinău a unui Stat Paralel– așa cum a fost el cunoscut în România încă din 2009, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a dat liber la activarea celebrelor echipe de ofițeri SRI – procurori anticorupție. Neomarxismul se vădește plin de contradicții și peste Prut: Sandu nu a aflat că în România, țara care girează accesul Moldovei spre UE, o astfel de inițiativă a fost declarată neconstituțională. Mai precis, prin Decizia nr. 91/2018, Curtea Constituțională hotărâse la paragraful 81 că „săvârșirea unor infracțiuni determinate, precum cele de corupție, sau cele contra patrimoniului nu vor putea fi calificate drept o amenințare la adresa securității naționale, chiar dacă faptele aduc atingere gravă anumitor drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor români.”

Într-un demers îngrijorător

… pentru starea democrației din Moldova și într-o limbă română aproximativă, Sandu anunța că va declara „corupția pericol de securitate națională” (sic!, n.n.). Maia Sandu este ignorantă, manipulată sau pur și simplu pregătește înființarea unui Stat Paralel „profesionist” în Moldova, folosind experiența nefastă din România. La București, după declararea corupției ca „pericol de securitate națională”, serviciile secrete au asistat procesele penale, procurorii anticorupție au construit dosare pentru „incomozi”  și a fost demarată o campanie intensă de „cartografiere” și intimidare a magistraților care nu au „înțeles” importanța „campaniei”. 

Au fost arestați sute de oameni

… exclusiv în baza unor informații provenite de la servicii, cu toate că SRI avea ca sarcină esențială combaterea terorismului. S-a văzut ulterior că a fost un exercițiu umilitor pentru imaginea Justiției din România și pentru unii dintre procurorii DNA când mulți dintre „corupți” au fost eliberați de judecători pentru că faptele „nu existau”: asta, după ce fuseseră plimbați încătușați pe sub camerele video ale televiziunilor, ca „probă” pentru Bruxelles că funcționează o așa- numită „campanie anti-corupție”, condusă de cuplul controversat Laura Kovesi- Augustin Lazăr.

În acest context

… faptul că Maia Sandu a încercat (încă din perioada când era premier al Moldovei) să îl angajeze consilier pe ex-procurorul general al României, Augustin Lazăr devine aproape explicabil: un ex-procuror al DNA (Mircea Negulescu) a confirmat, în 2020, că România a avut și are un Stat Paralel, dar nimeni nu a investigat de ce Ministerul Public al lui Lazăr nu s-a implicat cu nimic în destructurarea unui Sistem paralel care parazita (și, prezumtiv, încă parazitează) sistemul real de Justiție: respectiv nimeni nu a investigat motivul pentru care Lazăr a ocolit permanent acest subiect. Aceste lucruri descriu fidel starea în care a  fost adusă Justiția într-o țară unde corupția a fost folosită ca sperietoare pentru împlinirea unor scopuri politice, eventual atașate agendei neomarxiste pentru România.

Folosirea Corupției ca pretext de introducere

…în arhitectura de siguranță națională a unui Sistem represiv de procurori și servicii secrete a devenit intensă în România, după anul 2009, pe mandatul președintelui Traian Băsescu. Practic, o Hotărâre a CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) nr. 17/2005 a creat cadrul unor Protocoale (înțelegeri oculte, secretizate) între Serviciul Român de Informații și instituții ale Justiției. Jurnalistul Ion Cristoiu, unul dintre puținii care a văzut Hotărârea, scria în martie 2019: „Este vorba de o pagină, nu mai mult, ca să dovedesc că am văzut acest document.(…) Cel mai important articol, după părerea mea, este articolul numărul 1 care stipulează «integrarea problemei corupţiei în structura strategiei de securitate naţională ca factor de risc şi obiectiv de securitate». Mi se confirmă o axiomă pe care eu am tot vânturat-o şi anume că dacă vrem să discutăm despre faptul că au avut loc abuzuri trebuie să începem de la întrebarea: „De ce corupţia este factor de risc de siguranţă naţională?”.

Pe scurt, desemnarea corupției

… ca „factor de risc pentru siguranța națională” în România a fost un catalizator pentru semnarea unor Protocoale de colaborare între instituții ale Justiției (Direcția Națională Anticorupție- DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție- ICCJ etc) și Serviciul Român de Informații (SRI): „colaborarea”, care nu are nicio legătură cu normele moderne și democratice, dar care a fost acceptată tacit de Comisia Europeană (rapoartele MCV pe Justiție au ignorat-o sistematic) a condus la incredibile abuzuri în Justiție, la contrafacerea de dosare penale și la implicarea SRI în procese de corupție: în 2015, sinistrul general Dumitru Dumbravă (șeful Direcției Juridice) declara incredibil că „instanțele de judecată sunt „câmp tactic” pentru SRI și că ”ne menținem interesul/ atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”.

Ceea ce a fost denumit în presă

… „Binomul SRI-DNA” a fost practic înhămat, împotriva Naturii, prin celule ale sale, în combaterea corupției și în „stimularea” dosarelor unor „indezirabili”, eventual detonate public în momente-cheie: de exemplu, în preajma alegerilor electorale. În numele anti-corupției a fost orchestrat un val de arestări în clasa politică, mass-media, mediul de afaceri. Protocoalele Servicii- Justiție au fost desființate de Curtea Constituțională în februarie 2018, când practica emiterii mandatelor de siguranță națională în dosare de corupție a fost declarată neconstituțională. Decizia vine după ce magistrații au constatat că infracțiunile de corupție nu pot fi calificate drept o amenințare la adresa securității naționale a României. Astfel, serviciile secrete erau scoase din angrenajul Justiției și redate rostului lor firesc.

În acest context, faptul că Maia Sandu

… acuzată intens peste Prut că este mânuită de cercuri neomarxiste din New York, Berlin și Bruxelles dar pusă la adăpost sub protecția sintagmei „politician pro-european”, intenționează să reia scenariul infam al declarării corupției ca pericol pentru siguranța națională a Moldovei ar trebui să ridice nivelul de alertă al Parlamentului și al omului simplu, de pe stradă. Statul Paralel în România a desființat practic clasa politică (redusă la o mână de umili și obedienți în costume scumpe) și a distrus libertatea presei, economia și investitorii autohtoni- prezentați, de exemplu, ca fiind mult mai corupți decât reprezentanții multinaționalelor din România: eventual, Republica Moldova nu își dorește toate aceste lucruri.

Maia Sandu ”ia urma” Statului Paralel din România

 (https://blogtraianhoria.wordpress.com/)