Kremlin: „Toată lumea vrea să evite o ciocnire directă între Rusia și NATO. Rusia va fi pregătită să dea cel mai decisiv răspuns țărilor care se vor implica în războiul din Ucraina”

Mașina timpului a pornit spre spectacolul olimpic

H.G. Wells se ocupă, cu talentul său cunoscut, de călătoriile efectuate cu mașina timpului.
Dai de o manetă, timpul o ia înainte și ne trezim în 2053. Dacă ai o pasiune mare pentru istorie, dai de altă manetă și te duci în trecut cât ai chef.

Sunt în iarna lui 2022, dar vreau să pornesc mașina timpului pentru a găsi cele mai tari momente din spectacolul olimpic.
Mă opresc la iarna lui 1948, când a avut loc a V-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă în staţiunea elveţiană Saint Moritz.

Pentru amatorii de detalii, totul a fost între zilele de 30 ianuarie şi 8 februarie.
A fost pentru a doua oară când Saint Moritz a găzduit Jocurile Olimpice de iarnă, după ediţia din 1928.

Astfel, Jocurile Olimpice de iarnă s-au întors în Elveţia, ţară neutră, neafectată de distrugerile războiului, după 12 ani în care nu se mai organizase nicio Olimpiadă de iarnă din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial. Din acest motiv, ele au fost denumite ”Jocurile renaşterii”. Germania şi Japonia nu au fost invitate.

Deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice a fost făcută de Enrico Celio, preşedintele Confederaţiei Elveţiene.
Au concurat 669 de sportivi din 28 de ţări, dintre care 77 de femei. În premieră, au participat sportivi din Chile, Danemarca, Islanda, Coreea şi Liban. S-a concurat la cinci sporturi: bob, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic şi viteză), schi (alpin, sărituri, fond şi combinata nordică), skeleton. Au fost acordate 22 de titluri olimpice.
S-a concurat, demonstrativ, la pentatlon de iarnă, sportivii întrecându-se la schi fond, tir (pistol aer comprimat – 20 de focuri), schi alpin (slalom uriaş), scrimă şi echitaţie.

Una dintre vedetele competiţiei a fost săritorul norvegian Birger Ruud, medaliat cu aur în 1932 şi 1936, care a reuşit să obţină şi argintul olimpic, la 16 ani de la debutul său la Olimpiadă.
Schiorul francez Henri Oreiller, supranumit „nebunul coborârilor”, a fost singurul care a obţinut trei medalii (două de aur la coborâre şi combinata nordică, precum şi una de bronz, la slalom). La schi nordic, suedezul Martin Lundstrom a obţinut două titluri olimpice.

Barbara Ann Scott, o tânără în vârstă de 19 ani din Canada, a cucerit aurul olimpic la patinaj artistic, impresionând, deopotrivă, juriul şi audienţa. La finalul Jocurilor Olimpice, a trecut la profesionism.

Norvegia şi Suedia au obţinut, fiecare, câte 4 medalii de aur, 3 de argint şi 3 de bronz. Palmaresul sportivilor elveţieni a numărat 3 medalii de aur, 4 de argint şi 3 de bronz.
România a participat cu 15 sportivi la două sporturi şi patru probe, fără a reuşi să puncteze. Cel mai bun rezultat a fost locul 38 la schi alpin, obţinut de Ion Coliban.

*

Revin în iarna lui 2022 pentru a alimenta cu benzină. Cum, nu mai aveți benzină la pompă? Peste câteva zile de pauză, la domiciliul din București, pornesc însă din nou în cursă printre decenii. Asta după ce am găsit combustibil suficient.

Ajung cu mașina timpului în anul în care m-am născut. Așa se face că putem participa la cea de-a VI-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă care a avut loc între 14 şi 25 februarie 1952, la Oslo.
Flacăra olimpică a fost aprinsă în localitatea Morgedal (vale în regiunea Tellmark, la 220 km de Oslo), considerată leagănul sporturilor de iarnă. La această ediţie a fost înălţat drapelul olimpic donat de Primăria oraşului Oslo, devenit ulterior drapelul oficial al „Olimpiadelor albe”.

A fost organizată prima ştafetă a Flăcării Olimpice la Jocurile de iarnă (94 de schiori), Eigil Nansen (nepotul exploratorului Fridtjof Nansen, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1922) fiind ultimul schimb.

Deschiderea oficială a fost făcută de prinţesa Ragnhild a Norvegiei. A fost pentru prima oară când o femeie declară deschise Jocurile Olimpice, prinţesa Ragnhild făcând acest lucru în locul regelui Hakon al VII-lea, aflat în Anglia, la funeraliile regelui George al VI-lea.

Au participat 694 de sportivi, dintre care 109 femei, din 30 de ţări. Cele patru sporturi incluse în programul olimpic au fost: bob, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic şi viteză), schi (alpin, sărituri, fond şi combinata nordică). S-a concurat la 22 de probe (16 masculine, cinci feminine şi una mixtă). În premieră, proba de 10 km schi fond şi slalomul uriaş au fost incluse în programul olimpic.

Sportul „bandy”, o variantă nordică a hocheiului (practicat în Finlanda, Norvegia şi Suedia), a fost demonstrativ. „Bandy” se joacă pe un patinoar cu dimensiunile unui teren de fotbal, între două echipe a câte 11 jucători, care mânuiesc crose apropiate ca formă de cele folosite în hocheiul pe iarbă, iar în loc de puc este folosită o minge.

Eroul acestei ediţii a fost patinatorul de viteză norvegian Hjalmar Andersen, denumit „Zatopek al gheţii”, care a obţinut trei medalii de aur la probele de 1.500, 5.000 şi 10.000 m. Compatriotul său, Arnfinn Bergmann, a triumfat la săriturile cu schiuri, în faţa a peste 115.000 de spectatori aflaţi la poalele dealului Holmenkollen. Argintul a fost adjudecat tot de un norvegian, Torbjorn Falkanger.

Americanul Andrea Lawrence-Mead a cucerit două medalii de aur la schi alpin. Tot două medalii de aur a obţinut şi echipajul de bob – 2 persoane al Germaniei, format din Andreas Ostler şi Lorenz Nieberl. La patinaj artistic, americanul Richard Button a cucerit al doilea titlu olimpic din cariera sa, după o impresionantă prestaţie, evaluată cu notă maximă de toţi cei nouă juraţi.

Norvegia a obţinut 7 titluri olimpice, urmată de SUA, cu patru, şi de Finlanda şi Germania, fiecare cu câte 3 medalii de aur. În total, Norvegia a câştigat 16 medalii, SUA – 11 medalii şi Finlanda – 9 medalii, arată olympics.com.

România a fost reprezentată de 17 sportivi, la 7 probe de schi, fără a reuşi vreun rezultat remarcabil. Cel mai bun rezultat obţinut de ţara noastră a fost locul 10 ocupat la schi fond (ştafeta 4×10 km) de Manole Aldescu, Dumitru Frăţilă, Constantin Enache şi Moise Crăciun.

Sunt foarte încântat că am descoperit în aceste călătorii jocul „bandy”. Ce sport practici? Bandi! Cineva mă trage de mânecă. Despre ce joc scrieți aici? Iată câteva lămuriri.

Bandy este un sport de iarnă jucat între echipe, asemănător cu hocheiul pe gheață, dar care are regulamentul practic identic cu cel al fotbalului. Este uneori numit „fotbalul de iarnă.” Prima menționare a unui club de bandy, Bury Fen, a fost în Anglia în 1813. Sportul este popular în Țările scandinave și în Rusia, unde peste un milion de jucători sunt înregistrați, și unde sportivii profesioniști au salarii de până la 500.000 de dolari americani pe an. Federația Internațională de Bandy a fost formată în 1955, iar Campionatele Mondiale au loc din doi în doi ani, primul având loc în 1957.

Fiecare echipă are 11 jucători, unul fiind portar. Se joacă cu crose și cu o minge. Deci nu este folosit pucul de care am scris acum câteva zile. După ce ați prins care este sistemul, vă invit să jucăm practic. Un meci de bandy.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog