Maximus. Curtea Constituțională și Jurământul de Credință

Termenul pentru depunerea candidaturilor la funcţia de Preşedinte al României la Biroul Electoral Central s-a încheiat în data de 5 octombrie, la ora 24.00; potrivit calendarului electoral, pe data de 10 octombrie candidaturile rămân definitive.

În termen de 48 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor (12 octombrie), are loc stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot.

Pentru alegerile de la sfârşitul lunii noiembrie şi-au depus candidaturile 18 persoane; acestea sunt, în ordinea înregistrării lor la Biroul Electoral Central:

• George Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor
• Elena Lasconi – Uniunea Salvaţi România
• Călin Georgescu – candidat independent
• Nicolae Ciucă – Partidul Naţional Liberal
• Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România
• Mircea Geoană – candidat independent
• Diana Iovanovici-Şoşoacă – Partidul S.O.S. România
• Cristian Diaconescu – candidat independent
• Cristian Terheş – Partidul Naţional Conservator Român
• Ana Birchall – candidat independent
• Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat
• Ludovic Orban – Forţa Dreptei
• Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale
• Oana Creţu – Partidul Social Democrat Unit
• Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
• Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – partidul Alternativa   pentru Demnitate Naţională
• Ciprian-Romeo Mega – candidat independent
• Răzvan-Nicolae Constantinescu – Partidul Patrioţii Poporului Român

Niciunul dintre cei de mai sus nu merită, prin activitatea desfășurată, prin ceea ce a demonstrat, prin ceea ce a făcut până acum, nici măcar să aspire la funcția supremă în stat, darmite să candideze!

Niciodată România nu s-a aflat într-o situație mai precară, mai gravă, din toate punctele de vedere: fără industrie, fără agricultură, fără credibilitate, fără forță de muncă, asaltată de imigranți care iau locul românilor alungați din țară de sărăcie, îndatorată cum nu a fost niciodată în istoria ei la străini, fără niciun fel de prestigiu între Națiuni!

Dar cel mai grav lucru pentru securitatea și integritatea teritorială este situația dezastruoasă a României din punct de vedere militar; fără o armată regulată, națională, fără o industrie de apărare, fără a fi capabilă să producă măcar 1 (unu) gram de praf de pușcă după 35 de ani de democrație, de libertate, de egalitate! Înconjurată numai de țări cu care am fost în război de-a lungul timpului, de țări care au pretenții teritoriale asupra României, sau țări care au smuls prin forță, prin încălcarea suveranității noastre naționale mari teritorii care ne aparțineau de drept, istoric, locuite de milioane de români, România va trebui, în caz de necesitate să apeleze la minuscula armată de salariați, cunoscuți sub numele de profesioniști și să se roage de vecinii cu care ar putea fi în conflict să-i vândă repede niște praf de pușcă!!

Pentru situația în care se află Țara noastră, vinovați sunt atât cei care au condus și conduc în prezent România, dar și cei care nu au condus-o, dar care nu au fost capabili, cu tot dezastrul național, să-i convingă pe români să-i voteze, pentru a încerca să schimbe lucrurile!

Biroul Electoral Central a aprobat candidatura Dianei Șoșoacă, dar aceasta a fost respinsă de Curtea Constituțională a României (CCR). Curtea Constituţională a publicat în seara zilei de 7 octombrie, motivarea deciziei privind respingerea candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile prezidențiale din acest an; cel mai puternic, mai pertinent și mai valabil motiv pentru care CCR a respins această candidatură este acela că d-na Șoșoacă nu îndeplinește condițiile din Jurământul de Credință față de Patrie!

Aceste condiții, afirmă pe bună dreptate CCR, trebuie să fie îndeplinite, fără excepție, de orice candidat la Președinția României chiar și înainte de a depune Jurământul de Credință, în cazul în care candidatul iese câștigător! E normal acest lucru și de bun simț, altfel jurământul față de Patrie ar fi golit de conținut!

„Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale. Examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de Curtea Constituţională. Ar fi inadmisibil şi contrar naturii procesului democratic ca candidatul să nu îndeplinească aceste condiţii şi totuşi să participe la alegeri, iar dacă le va câştiga să depună un jurământ de credinţă formal”, afirmă CCR în motivația ei!

Și Curtea Constituțională a României are mare dreptate – jurământul de credință față de Patrie nu trebuie să fie unul formal, deoarece importanța lui este covârșitoare!

Jurământul față de Patrie reprezintă legătura indestructibilă și definitivă a celor ce-l rostesc cu tot ceea ce înseamnă istoria, credința și jertfa strămoșilor noștri.

„Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu!”

Dar în aceste condiții, este imperios, este obligatoriu ca CCR să facă un mic efort și să explice de ce nu o să invalideze și candidatura lui Cristian Terheș la Președinția României!!!

Cristian Terheș, candidatul la Președinția României din partea Partidului Naţional Conservator Român, este cetățean american, iar pentru a deveni cetățean american, una dintre condiții este ca individul respectiv să depună un jurământ de credință, prin care își declară patriotismul și loialitatea față de Statele Unite ale Americii, și prin care renunță totodată la orice formă de loialitate față de o altă țară; jurământul american presupune, așa cum e și normal, ca loialitatea față de SUA să fie unică și indivizibilă, ea neputând fi împărțită cu niciun alt stat.

De asemenea, individul care dorește să devină cetățean american trebuie să jure că va susţine Constituţia şi se va supune legilor Statelor Unite ale Americii, că va sluji Forţele Armate SUA sau va săvârşi orice serviciu pentru Guvernul american în cazul în care va că fi necesar.

După depunerea jurământului și obținerea cetățeniei americane, SUA nu mai acceptă o altă cetățenie, nu mai acceptă ca cetățeanul american să jure credință unui alt stat și de aceea își rezervă dreptul de a-i retrage cetățenia americană.

În aceste condiții, interesele cărui stat va reprezenta cetățeanul american Cristian Terheș, atunci când va ajunge Președintele României?

PS „I hereby declare, on oath, that I absolutely and entirely renounce and abjure all allegiance and fidelity to any foreign prince, potentate, state, or sovereignty of whom or which I have heretofore been a subject or citizen; that I will support and defend the Constitution and laws of the United States of America against all enemies, foreign and domestic; that I will bear true faith and allegiance to the same; that I will bear arms on behalf of the United States when required by the law; that I will perform noncombatant service in the Armed Forces of the United States when required by the law; that I will perform work of national importance under civilian direction when required by the law; and that I take this obligation freely without any mental reservation or purpose of evasion; so help me God.”