Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Memoria afectivă. Meriți tot ce e mai bun pe lume!

03 05.2001 Vama Nădlac (Nagylak) ora 6 dimineața.

Dragă Antoaneta,

Îți scriu din autocar. Mi-e frig, mi-e somn, mi-e sete. Sper ca scrisoarea aceasta să ajungă la tine înaintea mea. Șoferul estimează încă jumătate de zi întârziere față de orarul inițial. Traficul s-a triplat pe sensul de ieșire și suntem fixați într-o coadă de peste trei kilometri și jumătate, poate chiar patru. Vecinii mei de pe locurile 4, 6 și 8 au coborât să ia apă minerală dar s-au întors fără succes. Magazinul de pe șosea este închis pentru câteva ore, nu se știe câte. Văd ceva forfotă undeva, cobor să văd ce e și mă întorc. Îți scriu imediat ce aflu detalii, nu pleca, revin. Marieta.


… iată-mă-s ! Nu știu de ce am scris „nu pleca, revin” că asta-i scrisoare, nu chat ! Ca să vezi cum deformează obișnuința de a fi on-line ! Da, nu ne-am mai trimis scrisori de multă vreme, doar așa, ocazional. Cobor iarăși, trebuie să merg la toaletă, urgent!…

…nu pot să … nu înțeleg… În fața toaletei, altă coadă ! Lângă mine o bătrânică ține de mână o fetiță. Fetița se scobește în nas privindu-mă cu ochi atenți şi gravi. Bătrânica mă întreabă : ați cumpărat hârtie igienică ? ați putea să-mi dați şi mie puțintică?


m-am întors, îl caut pe șoferul autocarului și nu-l văd. Vreau să-l rog să-mi deschidă compartimentul de bagaje. Acolo am pus pachetul cu şerveţele, nu ştiu de ce l-am pus acolo, de proastă ce sunt, de aia.


…mă întorc la coada din fața toaletei. Nici o mișcare, nimic nou. Fetița a ațipit cu degetul în nas, rezemată de piciorul bunicii.


…am făcut câțiva pași mai sus, un pic mai sus, de-a lungul coloanei de mașini și autocare. Am zărit ceva interesant în preajmă. O tarabă cu mături, scaune, coșuri, pălării și bețe de baseball. Mi-am cumpărat un scăunel pliant și o ceșcuță verde. Are o floricică de „nu mă uita” pe toartă. M-am înduioșat. Dându-mi restul, negustoreasa m-a întrebat : „nu vreți și o măturică, ori un coșuleț, ori o pălăriuță ?”. Am clătinat din cap, mulțumindu-i, refuzând pe rând, fiecare diminutiv vandabil.


Mă duc să caut o cișmea, o fântână. Mi-e sete, dă-o-n colo de coadă!


Caut degeaba.


03 05.2001 seara

Mă învelesc cu jerseul, strâng genunchii la piept, scaunul e confortabil, de afară se aud fluierături, râsete. Mai spre fereastra șoferului niște veterani joacă bâza.

Te sărut, îți mai scriu, mi-e cald, mi-e somn. Am băut o supă la pahar (consommé) de la o doamnă care voia să o arunce. Avea termen de garanție până mâine. Nu, n-am să fac indigestie, stai liniștită.

Cu drag, Marieta


04.05.2001 Vama Nădlac, tot spre seară

Dragă Antoaneta,

Abia mâine cred, voi putea să pun undeva la vreo cutie poștală scrisorica aceasta. Te anunț că m-am (oarecum) îndrăgostit de un motociclist. Nu te speria, nu te speria ! E civilizat, nu are tatuaje pe brațe, nu înjură, nu scuipă, nu are cercel nici în nas nici la sprânceană. Este intelectual și are mare pasiune pentru motoare. Am discutat o grămadă, am băut diverse chestii light și am făcut schimb de mailuri. La plecare, l-am rugat să-mi scrie ceva frumos pe o carte poștală pe care o cumpărasem la Arad și pe care o tot mutam dintr-un buzunar în altul al vestei. „Arad ?” a întrebat chipeșul motociclist intelectual. Da, am spus. Contează ce-mi vei scrie, nu ce simbolizează poza. Poza e mai puțin importantă. Deși, nu, nu e o poză banală, e Palatul Cenad. Hai, scrie ce vrei tu, eu nu mă uit, ca să nu te inhib, am spus. Să mă inhibi ?! Mi-a zâmbit așa, într-un fel foarte special. După ce a terminat de scris, mi-a pus în buzunar ilustrata, și lovind ușurel cu palma peste acel buzunar mi-a spus: „Meriți tot ce e mai bun pe lume! Te pup, să ai o vacanță trăsnet pe unde umbli! Pa Mariet, pa !” Acum nu-l mai văd, e departe, a dispărut călare pe MZ. Am emoții. Scot încetișor poza cu Palatul Cenad și citesc: „urmezi M1 către Viena, limita de viteză în Ungaria 130-140 pe autostradă, schimbi uleiul la timp, verifici presiunea în pneuri, verifici plăcuțele de frână și vei avea o vacanță de vis! mă voi gândi la tine. Bubu, zis şi Flinstone. P.S. Mi-am amintit, Sarasate a concertat și el la Arad, ca și Bartók, Strauss, Liszt, vezi că știu? :)” 

Asta mi-a scris motociclistul. Și sunt emoționată. Să nu mă cerți.

Te sărut, cu drag, Marieta.


05.05 2001 Vama Nădlac

Dragă Antoaneta

E ora șapte dimineața. Nu știu ce anume se întâmplă dar nu ne mișcăm chiar deloc. Partea nasoală e că stau cam prost cu banii. Nu erau prevăzute atâtea cheltuieli, taxe, apă, cipşi, chifle, atenții, la unul și altul să mă lase mai în față la coada de la toaletă. Bubu, zis și Flinstone ce-o fi crezut, că am și eu motor, oare ce-o fi vrut să spună cu plăcuțele de frână? Doar i-am arătat că eu călătoresc cu autocarul. L-am pus să numere cinci tiruri și trei autocare ca să-l observe pe al nostru, deși, recunosc, al nostru nu e foarte personalizat.

P.S. Ai plecat la țanc. Dacă rămâneai aici, acum nu aveam cui să-i scriu la Viena. Cum e casa ta, cum te-ai aranjat? Oare voi afla vreodată?

Te pup, Marieta


06.05.2001 Din nou acasă.

Dragă Antoaneta

M-am întors acasă. Renunț la vacanță și de data asta. Oricum nu aveam decât o săptămână la dispoziție, atât mi-a dat patronul pentru vara aceasta. Mi-a spus că-mi dă restul de concediu în decembrie, după Crăciun. Am închiriat o bicicletă de la nora unui vameș. Ea având și mini scuter nu prea mai folosea bicicleta, așa că mi-a împrumutat-o pe loc. Mâine fac din nou drumul spre Nădlac să duc bicicleta îndărăt. Bine că nu stăm departe de graniță. Mă ia cu mașina un unchi care face naveta pe direcția aia, așa că nu trebuie să-i plătesc benzina.

Cu drag, Marieta.


07.05. 2001 Home

Dragă Antoaneta,

Tu știi că ai nume de împărăteasă ? Maria Tereza, Maria Antoaneta. Da, nu râde, așa e. În schimb, eu de Maria Marieta nu am auzit. Ce crezi că am citit azi în ziarul local, scris cu litere mari negru pe alb ? „MARIETTA SE ÎNSOARĂ!” Nu, nu e vorba de mine, ci de un celebru top model din localitate. Ca să se răzbune pe prietenul său, acest – Marietta cu doi de t – a luat această hotărâre care ne-a lăsat pe noi toți, mască. Drept e că nici cel/cea cu care se va însura nu s-a grăbit degeaba cu nunta, ea/el fiind celebra Nellu din grupul de la Jolly Club. Biata Nellu a trecut și ea/el de curând printr-o decepție.

Într-un fel îmi pare bine că m-am întors. Iată ce evenimente se petrec în zonă și era cât p’aci să le pierd. Săptămâna viitoare îți scriu cine a fost la nuntă și cine a prins buchetul miresului!

Te sărut cu drag, M.

(fragmente din jurnalul fictiv al viitoarei soții a lui Bubu zis și Flinstone)


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

7 comentarii pentru articolul „Memoria afectivă. Meriți tot ce e mai bun pe lume!”

  • Dintre toate cele care sint ce e mai bun pe lume, as alege un zambet daruit din inima!
    Acest fel de zambet, daruit cu imbratisari ale ochilor, poarta o primisiune: nu pu a niciodata 🙂

  • Marieta
    Mari et a
    Mari ET a
    ! :)))), am aflat ce are Maria in inima, un extraterestru!:))), motociclistul era chiar ET!:))), si si-a zis Flinstone tocma ca sa priceapa lumea ca e…dintr o alta lume!:))))

  • observ ca scrii corect… si sint foarte bucuros!:)))
    eu scriu corect, atunci cind o fac:))), exclusiv din bun-simt!:))),
    adica….asa mi se pare ca e de bun simt sa fie scris!:))). dar asta nu inseamna ca…daca gresesc,scriind, atunci rezulta ca sint lipsit de bun-simt!, nu nu!:))) …aaam la buuun-siiimt!, oho…:)))
    ( de unde rezulta ca mai inainte sa invete sa scrie, copii ar trebui invatati care e treaba cu bunul-simt :)) )

    diferenta dintre ‘ p’aci ‘ si ‘ paci ‘ e enorma, si vad ca ai observat-o!:)))
    paci are, in plus de p’aci, o componenta a proprietatii!:))), adica atunci cind spui p’aici…lasi senzatia ca si tu esti straina locului la care te referi, insa cind spui paci…e clara treaba!, e ca si cum vorbesti despre propria curte!:)))

  • Marieta.

    Cu drag, Marieta.

    Te sărut, cu drag, Marieta. ( aici l a intilnit pe motociclist!:))))), minte ii zburda, fara sa si dea seama, la un sarut…:)))) )

    Te pup, Marieta. (aia se intreba care e treaba cu placutele de frina, asa ca…, fara sa-si dea seama, a frinat!:)), sarutul s-a domolit nitel, chemindu-se, astfel domolit, pupat!:)))))

    Te sărut cu drag, M. (…deci n-a mai putut!:))) din ‘te sarut, cu drag’ a trecut direct la ‘te sarut cu drag’, deci creca chiar s-a ndragostit, Marieta ta, da nu ne zice cum, ca ne-a dus de nas cu un jurnal fictiv!:)))
    totusi, …acel M. of, …era tot o unda, fata asta:))), clar s-a indragostit!:))))

  • (fragmente din jurnalul fictiv al viitoarei soții a lui Bubu zis și Flinstone)
    pai…deci doar jurnalul e fictiv? vaaai, deci tot ce e mai bun pe lume are, deacu, un nume: Flinstone! :)))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *