Mercantilizarea morții

Un patetic talentat: Tano Salar Fattah

Cu puțin timp înainte de a citi acest articol pentru a-l da la postat (așa se spune acum în loc de a-l da la tipar!), am văzut pastila video a Adrianei Vitan Balint (e de datoria unui director de publicație de a verifica orice producție înainte ca aceasta să ajungă la cititori sau telespectatori). Adriana Vitan Balint e o descoperire a site-ului cristoiublog.ro. Nu spun, o descoperire a mea, pentru că toți cei care trudim la acest site ne-am asumat ca o datorie de prim rang descoperirea de noi talente. Așa se face că pe site-ul cristoiublog.ro semnează talente care pînă la descoperirea de către noi au stat departe de presa profesionistă. Alături de personalitățile deja afirmate ale publicisticii noastre, deseori concurîndu-le, noile semnături dau forță site-ului nostru.

A venit rîndul unui alt talent să fie descoperit de noi și să intre în rîndul publiciștilor profesioniști: Tano Salar Fattah.
Tînăr – s-a născut în 1995 – cu alte preocupări decît scrisul la gazetă ( e manager asociat la un SRL care face comerț cu mobilă și corpuri de iluminat), Tano Salar Fattah m-a surprins prin patetismul neobișnuit al scrisului său. Patetismul e greu de dus pînă la capăt nu numai în publicistică, dar și în viață, fără riscul de a pica în ricăventurianismul crunt ironizat de Caragiale în O noapte furtunoasă. În viață, pentru a nu eșua în ridicol, cum i se întîmplă lui Rică Venturiano, pateticul trebuie să fie înainte de toate sincer. În publicistică, el trebuie să aibă talent. De forța celui mărturisit de Tano Salar Fattah. (Ion Cristoiu)


Nu există cuvânt în vocabularele tuturor limbilor care să răsune a durere și suferință mai profund decât cuvântul moarte, nu există cuvânt cu sonorități și pronunție atât de reci, căci moartea însăși este un ecou mut pe buzele tuturor. Moartea este cuvântul care își cântă singur numele, cu ecouri reci, pe buze reci, și clopote răsunând în fiecare literă. Aceasta este moartea, mireasa veșnic văduvă, cu rochia croită din nisipul fiecărei clepsidre a timpului tuturor celor ce au fost și vor fi. Oamenii se tem de moarte, este poate cea mai mare dintre temerile omului, de asta nu există păcat mai mare decât să sădești în inimile oamenilor frica, nu există urâciune mai mare în fața lui Dumnezeu, și nu există ingratitudine mai mare decât să vinzi prin frică omului lanțurile propriei sale înrobiri. Ce poate fi mai reprobabil, decât să cumperi libertățile semenilor tăi, vânzându-le frică și promițându-le în schimb iluzia libertății. Ce suflet să fi sădit Dumnezeu în cei capabili să-și facă semenii să se teamă de propria libertate, și să îi iubească pe ei, pe temnicerii lor?! Ce tragedie mai mare decât să privești în ochii altădată vii ai semenilor tăi, și să vezi licărirea sticloasă a fricii, a fricii de cel mai de preț dar, pe care Dumnezeu nici măcar îngerilor Lui nu l-a acordat: Libertatea. Dintre negustorii fricii, o categorie este cea mai respingătoare, cea a celor ce vând siguranță în numele fricii de moarte. Au scos la mezat iubirea familială, au exploatat în cel mai imund fel cu putință frica pierderii celor dragi, au mercantilizat moartea, și exploatând iubirea oamenilor față de familie și apropiați, au croit cu meșteșug cea mai splendidă manipulare a secolului 21, secol bântuit de aceeași blestemată stafie ca și precedentul secol, de data asta sub alt nume, sub altă plăsmuire și îmbrăcând alte veșminte, dar aducând cu sine aceleași lanțuri. În schimbul libertății, corifeii siguranței și sănătății publice le-au propus fatidicul târg al opresiunii, în schimbul libertății, în schimbul renunțării la viața pe care o aveam cu toții înainte, ei și cei dragi lor vor fi protejați, ăsta fost târgul. Poate cel mai impardonabil păcat al negustorilor fricii a fost faptul că au făcut marketing morții, au mercantilizat moartea și au făcut din coșciug panou publicitar al pandemiei, au vândut frică, iar moartea le-a fost agent de vânzări. Mai țineți minte defilarea grotescă, tragică, abominabilă a camioanelor despre care se spunea că transportau trupurile celor răpuși de Covid? Ce spectacol fetid ce duhoare a sufletelor descarnate de orice urmă de umanitate și emoție, sufletele celor ce au gândit acest teatru morbid, ce suflete cu trup de candelă de cimitir, suflete capabile să verse în lume o asemenea duhoare a unui spectacol ce ar face și porțile Iadului să se închidă de dezgustul putreziciunii unor inimi prea roase chiar și pentru străfundurile infernului! Cum să predici pe cadavrele semenilor noștri, siguranță, și restrângeri ale drepturilor și libertăților omului? Cum să iei funia de la picioarele mortului și să o pui drept lanțuri în jurul mâinilor oamenilor, și să îi minți, că acceptând această nouă normalitate în care drepturile și libertățile fundamentale devin forme fără fond, ei vor fi mântuiți de pericol? Cum? Ne-au vândut frică, frica pentru viața celor dragi, frica pierderii celor pe care îi iubim. O blasfemie atât de atroce, și strigătoare la cer, încât și pietrele de mormânt ale celor răpuși de boală se cutremură și se înfioară de imundul duhorii unor suflete atât de putrezite, încât au avut îndrăzneala, ca în numele luptei cu o boală reală, mai mult sau mai puțin periculoasă, ei să le ceară oamenilor să își vând cel mai de preț dar: Libertatea.

Ne-au vândut frică, și noi am cumpărat.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

2 comentarii pentru articolul „Mercantilizarea morții”

  • Are un SRL el? Să spună mai bine cîte impozite a șmenuit ca vînzător de mobilă în Romania , ce șpăgi a dat la inspectori și mai bine să se facă scriitor. Va avea randament mult mai bun 😛

    • Nu inteleg comentariul tau, pe ce fond sunt aceste acuzatii? 😂😂
      Ce spui sunt doar vorbe in vant.
      Daca ai ceva real si important de spus, poti sa continui

Invitații cristoiublog
⚐ Circulă pe net ⚑