Mircea Dușa

Dr. Mircea Dușa este o figură distinsă în industria semiconductorilor, cu o carieră de peste patru decenii în litografie și domeniile conexe. Deține un Master în Inginerie Electrică și Fizica Solidului, precum și un doctorat în Optică Aplicată de la Universitatea Politehnica din București.

Si-a inceput cariera la Institutul de Cercetare Pentru Componente Electronice din platforma industriala Baneasa-Bucuresti, unde a lucrat in domeniul tehnologiilor de fabricaţie pentru dispozitive electronice pentru fabricile IPRS Băneasa şi Microelectronica. A început ca inginer de cercetare şi dezvoltare în procesul de litografie, etapa-cheie în tehnologia dispozitivelor semiconductoare, prin care se transferă geometriile circuitelor integrate pe placheta de siliciu.               Un moment definitoriu la inceputul carierei sale a constat în proiectarea, construirea și punerea în funcţiune in anii 1980, a primelor două camere ultracurate cu atmosferă controlată din România, prima, de clasă de curatenie „1000” pentru lithografie măştilor la ICCE, a doua, de clasa de curatenie „100” fiind şi cea mai mare cameră ultracurată din România, pentru fabricaţia de circuite integrate in tehnologie MOS la întreprinderea Microelectronica.                Începând din1990, a lucrat în SUA, în San Jose (Silicon Valley), în domeniul proceselor şi echipamentelor pentru industria de semiconductoare, in domeniul fotolitografiei, în poziții de inginerie şi management tehnic. Un al moment important al carierei in SUA, l-a constituit activitatea la compania National Semiconductor, Fairchild Research Center, locul in care s-a inventat technologia semiconductoare si unde s-a realizat primul circuit integrat din lume. Acolo, a condus dezvoltările litografice pentru circuite integrate analogice și CMOS cu dimensiuni submicronice introducind tehnologiiinovatoare de step-and-scan si de expunere în lumina ultravioleta.

Dr. Dusa si-a dedicat o parte considerabli a carierei, peste 20 de ani, la ASML, cel mai important furnizor mondial de echipamente de litografie, unde a fost membru fondator al Centrului de Dezvoltare Tehnologică. În acest rol, a desfășurat activități exploratorii pentru a îmbunătăți performanțele noilor echipamente de litografie cum sint cele cu expunere prin imersie și cele cu expunere utilizind radiatii din domeniul ultra violet, EUV, prin introducerea in premiera a metodelor holistice, prin care sistemele de expunere, sint complementate cu celelalte componente ale proceselor fizice de generare dispozitive semiconductoare pe plachete de Siliciu,

La sfirsitul mandatului de la ASML, Dr. Dusa s-a alăturat IMEC, cel mai important centru mondial de cercetare si dezvoltare technologii semiconductoare, in calitate de Fellow, concentrându-se pe tehnologiile de litografie de dimensiuni nanometrice. Expertiza sa acopera diversele aspecte ale litografiei, incepind cu instrumentele de expunere, confecționarea măștilor, metrologie, controlul proceselor și co-optimizarea proiectării cu procesele tehnologice pe placheta de siliciu.

De-a lungul carierei sale, Dr. Dusa a fost autorul a peste 200 de publicații tehnice prezentate si publicate la conferinte si in reviste internationale. Deține aproximativ două duzini de brevete americane în litografie și științe metrologice, acoperind subiecte precum imagistica si controlul dimensional. Este recunoscut pentru activitatea de pionierat in domeniul dezvoltării și introducerii tehnologiilor de reducere a dimensiunilor componentelor semiconductoare de pe placheta de siliciu, activitate cu impact deosebit pentru procesele care asigura technologiile de fabricare a dispozitivelor AI (Artificial Inteligence),

Dr. Dusa este un membru activ a unor prestigioase organizații profesionale, cum este SPIE (Society for Photo Optical and Instrumentation Engineers) și IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers)

A condus timp de 16ani, Simpozionul International de Litografie Avansată și Conferințele de Microlitografie Optică ale SPIE și a predat cursul special SPIE despre Principii și Aplicații Multi-Expunere (‘Multiple Patterning’). Este editor asociat la IEEE Transactions on Semiconductor Manufacturing, o importanta revista tehnica si de referinta in domeniu.

In viata de zi cu zi, Mircea Dusa este pasionat de fotografie si lecturi cu subiecte istorice. Este un colectionar indragostit de publicatii si carti postale de epoca care descriu trecutul indepartat si mai putin indepartat, al Romaniei.


Pe Baltă. Cum m-am pierdut la pescuit

De Rook Carnegie din Braila Rook Carnegie[1] a fost corespondentul din Romania al ziarului britanic"Daily Express" In aceasta povestire, el descrie o aventură neasteptata si dificila de gestionat care i ...

Palatul Mogoșoaia. Restaurarea finală, sfîrșitul anilor 1800 pîna în 1927

De Derek Patmore; fotografii de Prințul Ghyka-Comanesti, Din revista britanica Country Life, numarul din 6 Aprilie 1940 Prima restaurare a palatului, care fusese doar parțial locuit din 1714, a fost ...

Palatul Mogoșoaia. Perioada de glorie, pînă la decapitarea lui Constantin Brancoveanu

Text de Derek Patmore, cu fotografii facute de Prințul Ghyka-Comanesti Din revista britanica Country Life, numarul din 6 Aprilie 1940 Este evident din istoria contemporană și din jurnalul, publicat acum ...

Palatul Mogosoaia, casa prințesei Martha Bibescu

(Titlul original “A Country House in Romania, The Palace of Mogosoaia, The house of Princess Marthe Bibesco) Partea I. Construcția De Derek Patmore[1] cu fotografii facute de Prințul Ghyka-Comanesti Din ...

Principatele Dunărene în 1876. Locuitorii

De George Makepeace Towle Din revista Harper's New Monthly Magazine. No. CCCX.—March, 1876.—Vol. LII., Cele două capitale antice ale principatelor, București și Jassy, au unele pretenții de eleganță și viață ...

Principatele Dunărene în 1876. Geografia și Economia

De George Makepeace Towle Din revista Harper's New Monthly Magazine. No. CCCX.—March, 1876.—Vol. LII Moldova și Țara Românească seamănă cu Serbia prin fertilitatea solului și prin laxitatea cu care este ...

Principatele Dunărene în 1876. Organizarea statală

De George Makepeace Towle Din revista Harper's New Monthly Magazine. No. CCCX.—March, 1876.—Vol. LII., Începind din sec. XVIII, Principatele Dunarene au devenit importante pentru Imperiul Rus. Petru cel Mare, influențat ...

Principatele Dunărene în 1876. Introducere și puțină Istorie

De George Makepeace Towle[1] Din revista Harper's New Monthly Magazine. No. CCCX.—March, 1876.—Vol. LII., Paginile 473–486 Intr-o lucrare din 1877, in ajunul Razboiului de Independenta, jurnalistul si autorul american G ...

Vâslim în Marea Neagră. Demontăm canoele și ajungem la Sulina

Millet, Partea VII-a din insemnarile de calatorie “Dunărea de la Padurea Neagră la Marea Neagră“, Publicat in Harper’s New Monthly Magazine[3], Vol. LXXXV, No. 507, August 1892 Întreaga pajiste, din ...

„Cordonul” românesc

D. Millet, Partea VI-a din insemnarile de calatorie“Dunarea de la Padurea Neagră la Marea Neagră“, Publicat in Harper’s New Monthly Magazine, Vol. LXXXV, No. 507, August 1892 La scurt timp ...

Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!