Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Moștenirea irosită: Columna, din muzeu în cetate

Voi face vorbire despre Columna de la Roma si despre cetatea Bucureștilor.
Despre istoria noastră antică avem informații destul de puține și, majoritatea referirilor provin din surse romane sau grecești. Cât de obiective, cât de corecte sunt? Reflectă oare adevarul istoric, sau sunt puncte de vedere ale acelor autori, autori care, posibil au servit interese, au fost atenți să nu deranjeze? Si dacă textele inițiale au fost simplificate prin reproduceri ulterioare în mănăstiri (?)…. Toate aceste dileme, își cer raspuns. Din fericire, avem o mare carte scrisă în piatră, o adevărată cronică în benzi, sau, un prim reportaj de război! La origine, chiar în benzi colorate, Columna Dacică sau Columna lui Traian, este o capodoperă a lumii antice, unul dintre monumentele desăvârșite, dedicate neamului nostru. Inaugurată la 12 mai, anul 113, Columna reprezintă rafinamentul original al artei antice, al creației sculptorilor și inginerilor romani, fiind în același timp referința noastră identitară. Monumentul este singurul care se mai păstrează din vestitul Forum al lui Train. Situată în centrul Romei, are o înălțime de aproape 40 metri, fiind compusă din 29 blocuri de marmură albă, de Carara. Interiorul gol este străbătut de o scară cu 185 de trepte. Pe dinafară, columna este acoperită cu sculpturi, în spirală, reprezentând în principal luptele lui Traian cu Dacii, dar și date extrem de valoroase despre Dacia, despre viața si preocupărilor dacilor, despre relief și toponime. Peste 2500 de personaje, daci și romani, sunt încrustați în 124 de tablouri/basoreliefuri, împăratul Traian apărând în aproximativ 60 de imagini. Regele Decebal, este prezent cu siguranța în trei instanțe, după unii cercetători chiar în opt.

În vârful coloanei, initial era amplasată o statuie din bronz a împăratului Traian, dar în secolul al XVI-lea, papalitatea a înlocuit statuia lui Traian cu o statuie a Sfântului Petru. În anul 116, la moartea lui Traian, urna din aur cu cenușa sa, a fost așeazată în soclul monumentului. Năvălirea vizigoților și cucerirea Romei în 24 August 410, duce și la vandalizarea columnei, iar caseta din aur masiv cu cenușa împăratului, a dispărut. Spre norocul istoriei, dar mai cu seamă spre norocul nostru, Columna a rezistat și rezistă de 1906 ani! Despre autorul principal al Columnei, pe lângă sculptorii romani care au lucrat efectiv, se presupune a fi fost Apolodor din Damasc. Acesta, l-a însoțit pe împărat în campaniile împotriva dacilor, înscriind în schițe toate cele văzute și trăite de el în Dacia.

Este uimitor cum noi, urmașii legitimi ai dacilor, aici în țară nu avem expusă o copie a Columnei în văzul oricărui trecător! Firesc ar fi ca în fiecare oraș sa avem copia Columnei, cartea de istorie scrisă în piatră a înaintașilor noștri! Abia în veacul al XIX lea (1867) intelectualitatea română, prin Mihail Kogalniceanu, acreditează ideea amplasării în București a unei copii. Însa, de-abia după 79 de ani, în anul 1939, statul Român, reușește prin Vatican să comande unor meșteri ai Vaticanului începerea reproducerii Columnei. Lucrările au fost supervizate de către sculptorul Francesco Mercatalli. Izbucnirea celui de al doilea război mondial, stagnează lucrarea și mulajele din gips ale columnei, au fost risipite prin subsolurile diferitelor muzee din Italia! În anul 1967, exact la 100 de ani de la prima încercarea a intelectualității romane, copia în segmente a Columnei, este adusă la București, prin eforturile directorului școlii române din Roma, Emil Panaitescu. După 1854 de ani de la inaugurare, Columna ajunge în locurile pe care le înfățișează. O vreme a stat în subsolul muzeului de istorie, după care a fost expusă în muzeul PCR. La acest moment, ea se află expusă liniar, pe două registre, în una dintre încăperile de la parter ale Muzeului de Istorie. Nu cred că locul Columnei este într-un muzeu și, cu atât mai puțin nu cred că trebuie expusă liniar. Ea ar trebui să fie înălțată firesc și amplasată în unul dintre cele mai vizibile puncte ale capitalei. Acesta este demersul firesc pe care trebuie să ni-l asumăm și pe care trebuie sa îl împlinim. Documentul celei mai importate „screieri” despre istoria noastră trebuie sa fie vizibil pentru oricare român, pentru orice trecător prin București. Informația, nu ajunge! O sumă de informații, de idei neaplicate, doar expuse, ajută prea puțin sau nu ajută de fel. Transformarea informației în faptă este importantă.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

2 comentarii pentru articolul „Moștenirea irosită: Columna, din muzeu în cetate”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *