Ion Cristoiu poate fi urmărit și pe platforma X: https://x.com/IonCristoiu
„Naţionaliştii descoperiseră numai căciula pe care moşii noştri au purtat-o fără să se gîndească să o cînte’’ (Tudor Arghezi)
Avertisment. Ion Vinea lansează în 1913 un avertisment valabil și azi:
„Se împlinesc 400 de ani de cînd Machiaveli a scris cartea sa Prințul. Au citit-o puțini, au auzit pomenindu-se de ea mulți, foarte mulți, și foarte mulți sînt deci aceia care în convorbirea lor searbădă întrebuințează adjectivul «machia-velic» denaturînd și înrăind adevăratul sens.” (Ion Vinea, Aniversarea unei cărți. «Neomachiavelismul» în Facla, 3 decembrie 1913)
*
Cine era Găetan? În publicistica lui Arghezi, Ion Vinea, Stelian Popescu, Nae Ionescu, întîlnesc personaje și întîmplări despre care nu știu mare lucru. Aceste întîmplări și aceste personaje au fost de răsunet la vremea activității publicistice a marilor scriitori.
Iată un exemplu.
Nae Ionescu, în tableta Dezagregare din Cuvîntul, 3 octombrie 1928, invocă pe un anume Găetan. Despre acesta aflăm c-a copilărit cu Nae Ionescu, că a fost condamnat la opt ani de închisoare. Cine a fost Găetan? Pe numele său complet Gheorghe Găetan, a fost un faimos gigolo bucureștean, al cărui caz e rezumat astfel în prezentarea publicitară a cărții Uimitorii escroci bucureșteni și victimele lor ilustre de Dan Silviu Boerescu:
„Gigolo-ul Gheorghe Găetan încearcă să-și înșele amanta vîrstnică, fosta soție a celebrului inginer Leonida, cu niște briliante la preț de chilipir. În seara faptei, femeia este tratată cu icre negre înaintea partidei de sex. Cum înșelătoria eșuează, gigolo-ul o lovește cu un ciocan în cap, vrînd să fugă cu milionul de lei destinat afacerii. Sadicul va fi apărat la proces de o pleiadă de avocați iluștri, atrași de publicitatea făcută de ziare evenimentului…”
Titlul capitolului despre Găetan sună astfel:
„Gheorghe Găetan, un gigolo sadic, o amantă în vîrstă, niște briliante și un milion de lei”.
Stelian Tănase s-a ocupat pe larg de proces în eseul Procesul unui gigolo de București, de pe Deskreport.
Citez:
„Se ajunge cu interogatoriul la relaţia cu victima, Iosefina Leonida. Găetan începe să vorbească despre intimitatea sa cu ea, moment cînd este admonestat de președintele Curţii. De altfel şi în declaraţia data la poliție, Găetan fusese indiscret, amintind de sexul oral la care îşi supusese victima înainte să o lovească. El insistă asupra acestor detalii nu doar din orgoliu masculin, ci și pentru a arăta că era iubit, că povestea lui cu Iosefina Leonida se baza pe sentiment, şi că el nu era un simplu întreţinut. Impresia pe care o lasă este proastă.
Apoi, supus întrebărilor, relatează cum s-a derulat seara de sîmbătă 25 februarie. Cum a cumpărat icre negre, vin, şi înarmat cu un ciocan şi un revolver, s-a invitat să petreacă o noapte împreună cu Iosefina Leonida, ca să tranşeze afacerea cu banii vs. briliante. Se înarmase, a spus, de teamă să nu fie atacat, cartierul nefiind sigur. În strada Roma lucrurile nu au decurs cum a dorit el. Nu avea briliantele la el, iar femeia nu a vrut să îi dea banii pe promisiuni. Nici scenariul că va lua banii, şi ea, ca să nu se compromită, nu va protesta. Dimpotrivă i-a spus: «Găetan eşti un escroc!» Aşa că singura cale să-şi însuşească cei aproape 800 mii lei a fost să o lovească cu ciocanul…”
Toate aceste amănunte sînt suficiente pentru a înțelege de ce despre Găetan a scris pînă și un filosof ca Nae Ionescu.
*
Notă. Ziceri d-ale lui Arghezi de pe vremuri de reținut de cei de azi:
„Noi n-am avut, dacă nu ne înşelăm, conducători de calibrul acestor doi bărbaţi (Clemenceau şi Briand – n.n.) care au întocmit o epocă şi o lasă altora să se îngrijească de ea” (Tudor Arghezi, „Competenţele universale”, Bilete de papagal, 21 octombrie 1928).
„Naţionaliştii descoperiseră numai căciula pe care moşii noştri au purtat-o fără să se gîndească să o cînte. Cîştilanţi au descoperit ceea ce se găsea dedesubtul căciulii” (Tudor Arghezi, „«Năpasta» lui Sabin Drăgoi”, în Bilete de papagal, 14 noiembrie 1928).
Comentarii
nationalismul,
adica ‘manifestarea unei natiuni’,
e ‘bun-simt’
–
deci el e o nonactiune.
–
atunci cind Nationalismul devine o actiune, in numele careia se poarta lupte, inclsiv politice, ce stim e ca cea care nu se mai manifesta e chiar natia
–
‘ecuatia de miscare a unei natii’, daca e o actiune, atunci nu despre o natie vorbim. ‘ecuatia de miscare a unei natii’ e o nonactiune.
cea mai feroce rasa de caini de lupta nu actioneaza. ea …se manifesta. asa e ea! ‘felul in care se misca’ e o nonactiune. ea e feroce prin definitie.
–
ca sa stabilizezi ecuatia de miscare a unei natii, peste generatii, tre s o armonizezi cu ‘dinamica anotimpurilor’, care presupune si manifestarea ‘mortii’, a iernii.insa si a primaverii.
felul cum reusesti sa faci asta e ‘calea neamului’ despre care e vorba.
acea cale poate fi citita in ‘datini, traditii si obiceiuri’.
–
nationalismul e calea pe care un neam a gasit o pentru a se armoniza cu dinamica naturii, abia astfel manifestindu se ca un Intreg
___
mai exista o procedura, care poate fi urmata pentru a tinde! sa te maifesti ca un Intreg. ‘armonia Matematica”, care e fix pe dos si cu capul in jos decit e calea …Naturala
–
Unificarea la nivel planetar, …clasicul vis cu un guvern, o conducere la nivel planetar, se poate face exclusiv pe cale Matematica, iar asta presuune lipsa manifestarii natiunilor.
–
deretinut e faptul ca atunci cind se poarta o lupta pentru nationalism, cel care nu mai exista e chiar nationalismul. orice miscare nationalista, fie ea si la nivel mondial, e despre si mai putin nationalism. cu cit e mai mare miscarea, cu atit mai mititel e nationalismul
–
Nationalismul e o nonactiune. el poate fi biruit, adica o natie poate fi biruita, daca si numai daca ii intrerupi ecuatia de miscare, …bazata pe datini, traditii si obiceiuri.
–
oare de ce credeti ca dupa ‘revolutie’ cele atacate cu ferocitate au fost datinile, traditiile si obiceiurile? s au dat si legi pentru ca unele dintre ele sa nu se mai manifeste. cele care ‘unifica’ sint datinile, traditiile si obiceiurile.
–
cui ii pasa ca o economie duduie, daca intreaga poveste e lipsita de suflet?!
…nustiu cui, insa …din ce se vede sint multi
Ajung la vorba lui Caragiale despre Ro: „e prea grea duhoarea..”.
Nae Ionescu, Stelian Popescu, Ion Vinea au facut SEX CU BABE PENTRU BANI. S-a scris si despre asta in presa vremii, dar ei erau
elitele…”quod licet Jovi, non licet bovi”..Dezgustator, gretos etc.
Despre Arghezi nu stiu, dar sunt convins ca s-a uitat pe gaura cheii ca sa-i injure si chiar sa-i santajeze.
Nationalismul este necesar pentru concentrarea unor energii umane prin devotament si loialitate. Cu poeti si filozofi nu poti sa
construiesti o economie sau sa asiguri apararea tarii.
Altfel cauti investitori cu know-how (tu oferi doar forta de munca bruta) si pui la dispozitie teritoriul pentru baze militare straine.
Va mirati ca sunteti sclavi pe plantatie? Este un semn de prostie la nivel de conducere a acestei tari.
Cu poeti si filozofi nu poti sa
construiesti o economie sau sa asiguri apararea tarii
–
pai …cine te pune sa faci asta?!
cine te pune sa i alegi pe poeti si filozofi, daca in discutie e economia si apararea tarii?
pesemne ca nu poti construi o economie si sa asiguri apararea tarii folosindu i pe filozofii si pe poetii unei tari,
–
insa ….daca n ai barim un poet si un filozof printre miltarii capabili sa apere tara, printre economistii capabili sa diriguiasca o economie, atunci mai devreme sau mai tirziu si armata, insa si economia se vo duce pe copca.
–
nici macar unul din ‘produsele’ unui neam nu e ‘in plus’
daca s a nascut in neamul ala …apai are o treaba clar definita, pe care o ;face; daca si numai daca se misca dupa cum ii e felul.
–
problema, pina la urma, e simpla.
vorbm despre un neam?, deci despre conducerea unei natii?
sau despre cetatenii unei tari, despre o tara?!
sint treburi fundamental diferite, pur si simplu se sprijina e temelii plenar diferite.
ca tot vin alegeri pe banda rulanta:
ii alegem pe cei care vor conduce o tara?
sau pe cei care vor conduce o natie?!
poetii si filozofii care s au nascut asa, adica …asa sint ei!,poeti, filozofi, sint un efect, cauza poate fi gasita in ‘dorintele neamului in care s au nascut’
–
dorintele unui neam sint un fel de cuib, un soi de gol, si ele se implinesc prin aparitia in cuib a unui ou:)), prin ‘umplerea golului’, prin , spre ex, nasterea unui poet …care implineste dorinte, prin nasterea unuii filozof …care implineste dorinte,
…cum sa existe ceva ‘in plus’ intr un Intreg?!
ba e fix pe dos!, daca in turma de oi albe ti se naste una neagra …tre sa chem filozofii neamului sa analizeze situatia din perpectiva ‘neamului atemporal’, din perspectiva Cerului …neamului, …ca ce rezulta e ca prin neam s au manifestat dorinte ‘negre’, ca altfel oaia aia nu s ar fi putut naste …dar n ar fi existat ‘golul’ in care sa faca asta
–
o natie se gradinareste incepind cu radacina.
nu poti sa …’rasari’ mere dintr un par, si nici …sa rasara ‘pe masura vremurilor’ daca Definesti radacina. ca daca i ai zis ‘radacina de mar’, mere va face.
Numele Radacinii unui neam …nu poate fi cuprins. el ..practic …nu e.
abia atunci cind gradinaresti o radacina fara nume din ea poate rasari ‘pe masura vremurilor’, indiferent cum or arata ele.
or …ca sa gradinaresti o radacina fara nume, cu un nume care nu poate fi cuprins, tu insuti tre sa te afli intr o astfel de situatie :)))
–
@Grosu, numiti mi o natie care nu da doua parale pe poeti si filozofi, iar eu va spun de pe acum o natie care …de fapt nu exista: e fix natia pe care o veti numi :))
deosebirea dintre o tara si o natie ar putea fi asta:
intr o tara oamenii se nasc si …tara isi pune intrebarea …ce sa faca cu ei, ce sa mai faca si cu astia, …eventual ce deja avea destui:))))
–
intr o natie, atunci cind se naste un om se naste un fruct. care s a nascut pentru ca a fost dorit. pina la urma de intreg neamul ( pentru ca dorintele unui neam …armonizat sint la rindul lor armonizate )
dupa care grija gradinarului e …cum sa faca astfel incat fructul sa ajunga in .ladita’ potrivita:)), adica …la locul lui, pe raftul lui, care loc si raft e ‘pe masura fructului’
–
deci practi intr o tara se nasc oameni care sint numarati de la 1 la …citi or fi, milioane, zeci de milioane, sute de milioane,…,
iar intr un neam ti se nasc oameni care sint ‘numarati’ ca ‘Cifre’, care sint Sapte, mari si late.
deci faptul ca, de o vreme…, prin lume se jongleaza cu ‘profle psihologice’, in care sint pusi pe caprarii …cetatenii lumii mari:)), nu e ceva …nou, e doar o ‘imagine in oglinda’ a felului in care lucrau, pe vremuri, Batranii …inclusiv ai natiei noastre:)
insa pe cind Inteleptii lucrau cu Cifre, sapte, ( care se suprapuneau peste un sistem de balante ) …Antiinteleptii lucreaza cu ‘altfel de profile, psihologice’ :)))) ,…habar n am cite or fi azi,, parca pe vremea Cambridge Analityca profilarea psihologica se sedimentase in trei vase…