Am ascultat deunăzi podcastul unui propagandist dătător cu vergeturile în fasole. Invitatul era un savant, profesor universitar și intelectual majoritar. A fost o experiență fascinantă, mirobolantă și… extenuantă. Cu un discurs sigur și calp, domnia sa a turuit istoria expandată a sinelui cu ușurința cu care faci observații despre o găină care pigulește în jurul mesei. Nu pare să fi fost căutat vreodată de îndoială, iar de smerenie s-a despărțit de multă vreme. Aici se prea poate să fi contribuit și nația, care crede că titlurile și diplomele se așază cumva pe creier, formând un al patrulea înveliș, cu siguranță greu, altminteri n-ar ieși atât de cocoșate emanațiile. Am mai văzut jurnaliști perfizi care, după diatribe de câte o jumătare de oră în care despuiau „românul” de majoritatea atributelor umane, se întreceau în laude la adresa poporului, afirmând răspicat că poporul nu e prost. În general discuțiile intelectuale recente au o structură găunoasă și un pas iute, parcă special pentru a nu-ți permite să te întrebi dacă așa stau lucrurile sau dacă nu cumva minutul 16 se bate cap în cap cu minutul 12. Însă discuția despre care amintesc nu mi-a inspirat vreun discurs despre tipologii umane, ci despre un fenomen social aparte, care a creat nu doar o clasă trăitoare din legarea cuvintelor în șiraguri meșteșugite care se destramă la cea mai simplă analiză critică, ci și, bineînțeles, publicul – numeros, altfel cum să trăiești din asta! – amator de astfel de inoculări cu esențe de toate felurile, de la cele mai intime până la cele financiare.
Un hâtru a zis cândva că este imoral să le permiți proștilor să-și păstreze banii. Dar de unde știm care sunt proștii? În fond, fiecare a avut momentele lui de prostie și nimic nu ne poate garanta că ele n-o să se mai întoarcă. Și apoi, de ce neapărat banii? Oamenii au o resursă mult mai importantă, arareori prețuită la adevărata ei valoare, despre a cărei economie nu s-a obosit nimeni să vorbească: timpul. (O economie a timpului bine scrisă o să fie până la urmă opera intelectuală primară a acestui secol.) Ei bine, un discurs ca cel care mi-a inspirat rândurile de față este în primul rând cronofag, dar nu asta e trăsătura definitorie. Zeci și sute de influenceri (concept care și-a făcut loc până și în DOOM) bat apa în piuă până se evaporă și cu siguranță nu toți semenii pe care-i vedem turuind jumătăți de oră la telefon nu au stive de lucruri importante de comunicat. Cel mai interesant lucru mi se pare faptul că, cel puțin în cazurile fericite, sporovăiala mai intelectuală sau mai comună care ne curtează timpul se țese în jurul unei singure idei, eventual însoțită de câteva derivate necostisitoare. Marele propagandist al progresiștilor anglo-saxoni a scris chiar o serie de cărți după modelul ăsta. De ce ne-am supăra pe un intelectual autohton că nu zămislește mai mult? Nu ne putem supăra, dar ne putem întreba, desigur: „Cât negoț poți să faci cu o singură idee?” Și supărarea vine – sau ar trebui să vină – abia atunci când începi să vezi răspunsul. Fiindcă neguțătorii schimbă totul cu viteze impresionante: etichetele, ambalajul, garnitura, locul (și implicit clientela). Într-un secol grăbit, cu oameni prea ocupați ca să-și mai examineze obiectiv propria ființare, fenomenul ăsta ar putea ajunge la rangul de disciplină olimpică.
Clarificare comentarii:
Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!
Lasă un răspuns