Nicu Ceauşescu în capcana isteriei româneşti

Ajuns la editura Adevărul, pentru a pune la punct, împreună cu Cornel Catană, fostul secretar general de redacţie la Expres Magazin, sub conducerea mea, volumul O lovitură de stat prost mascată, înainte de a pleca la tipar, îl întîlnesc pe Grigore Cartianu.
Grigore Cartianu, mai harnic decît mine, trimisese deja la tipar volumul Crimele Revoluţiei.

Cum, în multe dintre prozele politice din anii 1990-1991 reunite în volum sub titlul O lovitură de stat prost mascată, mă ocup şi eu de Revoluţie, a venit vorba de ceea ce i s-a întîmplat lui Nicu Ceauşescu în după-amiaza şi seara lui 22 decembrie 1989.

Azi ştim, fără putinţă de tăgadă, că Nicu Ceauşescu n-a ordonat Măcelul de la Sibiu, că n-a luat copii ostatici, ba mai mult, că se grăbise spre Bucureşti ca să se pună la dispoziţia FSN.
Grigore Cartianu n-a trăit ca mine, în postura de jurnalist matur, întîmplările din după-amiaza şi seara lui 22 decembrie 1989. A văzut şi revăzut, pentru cartea sa, înregistrarea video a spectacolului oferit de Televiziunea Română, pricopsită rapid cu ditamai coada de Liberă în orele care au urmat celebrei buluciri în studio a aşa-zişilor revoluţionari.

Dintre toate momentele rămase pe peliculă, l-a surprins cel mai tare momentul în care Nicu Ceauşescu a fost adus şi înfăţişat românilor la TVR.
Săracul! îmi spune Grigore Cartianu. Striga că n-a luat copii ostatici. Iar cei din jur răcneau ca apucaţii: Minte!
Proşti mai eram! conchide Grigore Cartianu, referindu-se, desigur, şi la cum înghiţeau românii incredibilele minciuni ale marionetelor de la TVR, mînuite, la rîndu-le, de regizorii din umbră.

Mi-am amintit de această discuţie cu Grigore Cartianu în timp ce puneam la punct, pentru apariţia în Historia, a grupalului de materiale avînd drept pivot interviul acordat de Nicu Ceauşescu, în 12 iunie 1990, la închisoarea Aiud, jurnaliştilor de la Tribuna din Sibiu.

Atît în interviu, cît şi în mărturiile care-l însoţesc, apare ca moment dramatic cel în care Nicu Ceauşescu e înjunghiat de un necunoscut (apropo, ce va fi urmărit respectivul şi al cărui Serviciu Secret era?), luat pe sus de militarii bravei noastre Armate populare şi dus în studioul 4, ca să fie arătat telespectatorilor, aşa cum în junglă, sălbaticii unui trib arată mulţimii strînse în marginea pădurii, ca pe un trofeu, capul duşmanului din tribun vecin.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

3 comentarii pentru articolul „Nicu Ceauşescu în capcana isteriei româneşti”