Noua lege petrolieră alimentează tensiunile din Delta Nigerului

După mai mult de 20 de ani de așteptare, speranțele lui Nwale Nchimaonwi s-au năruit de curând, mai precis de când Nigeria a adoptat, în sfârșit, legea care reglementează sectorul petrolier și să distribuie mai bine bogăția provenită din petrol în statul care este cel mai mare producător din Africa. Nemulțumirea fermierului și activistului își are rădăcinile în poluarea mediului, sărăcia și sentimentul de neglijență care afectează regiunea sa, Delta Nigerului, al cărei subsol, bogat în hidrocarburi, asigură țării majoritatea veniturilor în dolari. Mulți locuitori și-au pierdut mijloacele de trai din agricultură și pescuit din cauza scurgerilor succesive de petrol.

Promulgată la jumătatea lunii august, legea nu și-a respectat promisiunea de a repara nedreptățile suferite de către comunitățile locale, iar potrivit acestora,  legea obligă companiile petroliere să le plătească 3% din costurile de exploatare. Această sumă este cu mult mai mică decât cele 10% revendicate drept „compensație echitabilă”. „Cum pot 3% să curețe scurgerile, să asigure apă potabilă, drumuri, spitale și locuri de muncă în comunitățile petroliere?”, a arătat Nwale Nchimaonwi, unul dintre liderii Mișcării pentru Supraviețuirea Poporului Ogoni (Mosop), în fața casei sale din Ejamah-Ebubu. Delta Nigerului este, de ani în șir, scena unor tulburări grave, cu grupuri armate care străpung conductele pentru a jefui țițeiul, provocând dezastre ecologice și creșterea numărului de răpiri pentru răscumpărare. Producția din Nigeria, membră a cartelului OPEC, a scăzut considerabil până când o amnistie din anul 2009 a restabilit o aparentă stare de calm. Dar tensiunile au reapărut în anul 2016, cu noi atacuri asupra instalațiilor petroliere, în timp ce comunitățile locale au dat în judecată companiile petroliere străine pentru a primi despăgubiri.

Comunitatea Ogoni din Ebubu a obținut, recent, despăgubiri de peste 111 milioane de dolari de la Shell pentru o scurgere din anul 1970 care a poluat cu țiței peste 225 de hectare de terenuri agricole și ape, până atunci pline cu pește. Compania, care neagă orice responsabilitate, susține că deversările au avut loc în timpul războiului civil nigerian din 1967-1970. Pentru liderul comunității Ogoni, Emere Emmanuel Olako Oluji, banii ar putea asigura nevoile comunității și „ar putea aduce zâmbete pe fețele oamenilor”, chiar dacă pagubele rămân mari. Numai în Ejamah, unul dintre cele patru sate din Ebubu, 57 de puțuri de petrol au fost exploatate cândva de Shell, înainte ca gigantul anglo-olandez să fie nevoit să se retragă în anul 1993 din cauza tulburărilor de securitate. Deși producția de petrol a încetat, conductele exploatate de Shell pentru a transporta țițeiul în regiune încă traversează terenurile, mangrovele și căile navigabile din Ogoniland. Compania petrolieră națională NNPC a recuperat recent puțurile de petrol în urma unei hotărâri judecătorești, însă liderii Ogoni se opun reluării producției. Potrivit datelor din industrie, între 1976 și 1991, peste două milioane de barili de petrol au poluat Ogoniland în 2.976 de deversări separate. „Uitați-vă la această deversare”, se plânge Nwale Nchimaonwi din Mosop, arătând o întindere largă de pământ uscat și înnegrit, lăsat să putrezească. „Saro-Wiwa a murit luptând pentru dreptate pentru poporul său”, adaugă el, referindu-se la scriitorul, activistul de mediu și fondatorul Mosop, Ken Saro-Wiwa, care a fost spânzurat împreună cu alți opt activiști Ogoni în anul 1995. Nchimaonwi avertizează asupra riscului de explozie socială, în special în rândul tinerilor, din ce în ce mai frustrați de lipsa de oportunități: „Nigeria stă pe un butoi cu pulbere”. Administrația președintelui Muhammadu Buhari speră ca noua lege a petrolului să atragă mai mulți investitori străini într-un sector tulburat de corupție, ineficiență, costuri ridicate și insecuritate. Și spune că aceasta ar trebui să aducă beneficii și comunităților din Delta Nigerului. „Vreau ca oamenii să vadă acest lucru ca pe un pas important”, a declarat presei Godswill Akpabio, ministrul responsabil pentru Delta Nigerului. „Oamenii discută despre procente, pe mine nu mă interesează acest lucru. Vom gestiona acești 3%, principalul lucru este să îi folosim bine”. Tamaranebi Benjamin, președintele organizației Host Communities Organization, o altă asociație, salută adoptarea noii legi, dar pledează pentru eliminarea unei prevederi care consideră comunitățile responsabile pentru sabotajele de pe teritoriul lor: „Numai prin eliminarea acestor dispoziții odioase vom putea garanta o pace durabilă”

Pentru mulți, însă, compensația de 3% este văzută drept o insultă. „Nu putem cultiva sau pescui. Poporul nostru suferă și tot ceea ce guvernul și companiile petroliere au fost în stare să facă este să ne ofere un amărât de 3%”, a declarat pentru AFP Gideo Loole, cultivator de manioc, arătând un cuțit. „Vom mobiliza tinerii pentru a lupta împotriva guvernului și pentru a lua înapoi resursele care ne-au fost date de Dumnezeu”.  Cu aceste vorbe, posibil prevestitoare, a încheiat discuția Loole.

Foto: f3magazine