Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale a fost validat. Turul doi are loc în 8 decembrie cu candidații Călin Georgescu și Elena Lasconi

Nu există nicio debirocratizare, unii au făcut gargară electorală

Ca simplu cetățean, ajungi la balamuc după ce ai de-a face cu statul. Acel stat care nu se mulțumește că-ți ia și pielea de pe tine, dar face tot posibilul să te bage la nebuni. Redau mai jos două întâmplări, care au avut loc la distanță de câțiva ani. Totul este înțepenit.

10 noiembrie, 2021.
Pentru unii funcționari, contribuabilul e un rahat în ploaie, care există doar pentru a-i face lui viața amară.

Azi-dimineață am primit în SPV un mesaj că am achitat o sumă ce reprezintă „Plată amendă ordonanțe militare”.
Eram sigură că undeva s-au încurcat borcanele, prin urmare trebuia să le descurc.

Am făcut un rând de rugăciuni, am citit câteva pagini de psihologie despre cum să faci față tuturor dracilor, am luat un calmant și am purces la drum. În Piața Amzei, la Impozite și Taxe. M-a luat în primire agentul de pază (pe ăștia cred că i-a angajat personal madame de Balamuc, după chipul și asemănarea ei), care a zis să-i spun lui ce problemă am, de parcă era Cîțu, ministru de finanțe. I-am spus să-și vadă de QR-ul lui și l-am dat la o parte. Am mai zis un rând de rugăciuni cu speranța cu rămân, cât de cât, zen și nu-i ard o poșetă în cap.

În fine, după ce am vorbit la telefon cu o doamnă, aflată în aceeași clădire, m-am lămurit cu încurcătura și m-am dus la Casierie. Să mai plătesc o dată amenda, urmând să recuperez banii de la ordonanțele militare. Bănuiesc că aia va fi altă distracție, dar vă spun când merg.

Doamna de la Casierie, chiar foarte drăguță, îmi spune că nu-mi poate primi banii deoarece în baza lor de date figurez Munteanu și în CI sunt Muntean. „Și cine m-a trecut Munteanu?”. „Colegii. Mergeți, vă rog, la ei să modifice”. Ies și când să intru la ghișee, agentul dă să vină spre mine, dar a făcut stânga-mprejur când a văzut că scoteam flăcări pe nas, de mai să-mi ia foc masca.

Mă duc la un ghișeu și funcționarul de acolo a început să facă nazuri, că am venit nervoasă. I-am ținut o lecție despre relații cu publicul și el a zis: „nu vă servesc”. Și a început balamucul. Deoarece era în pulover, fără niciun ecuson, l-am întrebat cum îl identific. „Mă numesc domnul Ciprian”. „Domnul e numele de familie?”, întreb eu. Iar a început să strige ca din gură de șarpe că îl agresez. M-am dus la altul, care urmărea scena cu gura căscată. L-am rugat să scoată u din numele meu, a făcut-o, i-am mulțumit și am plecat. Asta putea face și domnul Ciprian, dar el era ofuscat că nu m-am prezentat la ghișeu dansând și cântând.

Am rezolvat și am ieșit. Agentul s-a pitit după un colț. M-a luat groaza la gândul că trebuie să merg și la ministerul Economiei. Acolo, la informații, după geam, era un fum de furnal. Două doamne fumau și povesteau. Am bătut cu pumnul în geam. Vădit deranjată, una dintre ele deschide geamul, mă privește cu dușmănie și zice fornăit: „Deee, ce vreți?”. Mai bag din rugăciune partea cu „nu ne duce pe noi în ispită” și îi spun. „Sunați la telefon”, îmi zice și îmi spune un număr de interior. Las să sune până mă plictisesc și iar bat în geam. Văd cum dă cu mâna prin fum, deschide geamul și îi spun că nu răspunde nimeni. „Scrieți pe mail”, și, zbang, închide geamul, mai să-mi prindă degetele.

Când am ieșit, pe trotuar am dat de un domn pe care-l văzusem și la intrare. „Ar trebui aruncați în aer”, zice omul. Se vedea pe fața lui că e epuizat de nervi. „Domnule, dacă aveți vreo idee, orice, mă bag, ne asociem”.
Am râs amândoi, am fumat câte o țigară și am conchis că totul e praf și pulbere, scapă cine poate.

Noiembrie, 2013, la sediul Enel din Târgu Mureș.
Absurdul absurdului astăzi la un ghișeu, unde aș fi vrut schimbarea adresei de corespondență pentru plata unei facturi, după ce la o altă companie am făcut acelaşi lucru la telefon. Și după ce, tot ei, au schimbat adresa de corespondență la mine. Îi explic doamnei de la ghișeu ce doresc folosind de vreo 5 ori cuvântul „tata”. După ce s-a uitat prin mine că printr-un geam proaspăt spălat mă întreabă arţăgos: „În ce calitate solicitaţi asta, cine sunteţi?”. Mă uit la ea ca la un OZN. „Doamnă, dacă am folosit de 5 ori cuvântul „tata”, nu vi se pare logic că aş fi fiica?”. „Nu, doamnă, puteţi fi oricine”. „Nu contează cine sunt, important ar fi pentru dvs şi salariul dvs să se plătească factură”. „Nu, doamnă, să vină tata”. „Tata e mort”. „Nu putem trimite factura unui mort”. „Trimiteţi-o la adresa initială, că o plăteşte cineva”. „Nu, doamnă, dacă tata e mort, nu o putem trimite. Dacă-i mort, de ce-i trebuie lumină? „ „Pentru că locuiește cineva acolo și nu se poate sta ca-n peșteră”. „Nu, doamnă, dacă tata e mort, nu o putem trimite”. „Nu-i mort, doamnă, am glumit” „Atunci să vină tata! Altul la rând”.
Momentan caut pe net reţete pentru confecţionarea unei bombe artizanale.

Noiembrie, 2014. Tot acolo.
Rău am făcut că nu le-am pus bomba. Astăzi, mă întorc la locul faptei să schimb cantitatea de energie consumată. Pentru că am dat casa în folosință, gratis, unei familii care chiar avea nevoie de asta, mi se pare normal ca eu, să mă ocup de astfel de birocrații. Ei bine, ce grijă credeți că aveau funcționarele? Dacă eu am făcut dezbatere succesorală, ca să am dreptul să cer modificarea modului de tarifare. „Nu am făcut doamnă, dar între timp a înviat tata și nu poate sta pe întuneric, consumă mai mult curent”.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

8 comentarii pentru articolul „Nu există nicio debirocratizare, unii au făcut gargară electorală”

  • Buna seara,
    Stimata doamna., ar fi util pentru dumneavoastra si pentru studiile pe care le intreprindeti, sa veniti sa faceți o luna voluntariat intr – o instituție publica. De preferat la ghișeu sau la o structura de comunicare si relații cu publicul… Sa dati curs unor solicitari pe lg 544 si sa acordati niste audiente… Si sa raspundeti la niște petiții… Atât… Si dacă rezistați 30 zile… Puteți scrie un roman… Desi…pentru o mai mare acuratețe ar trebui sa lucrați vreo 6 luni…chiar si cu bani… Salariul este pentru un debutant cam 2000 lei net… Succes!

  • ANAFu mi-a blocat cardul, mi-a pus poprire. In SPV spune ca din cauza unor „regularizari”. La ce sunt regularizarile nu se stie – am solicitat toate documentele posibile si imposbile, nu am primit decat numere de decizii, nimic inteligibil. Din certificatul fiscal reiese ca nu am datorii, dar platesc penalitati la o datorie invizibila. M-am programat la ANAF, dar mi s-a anulat programarea, pentru ca nefiind vaccinat nu sunt primit in sediu si nu ies ei pe trotuar sa discute cu mine. Mi s-a spus sa platesc la Trezorerie si scap. La Trezorerie nu am fost lasat sa intru sa platesc, din nou, pentru ca nu sunt vaccinat. Am vrut sa dau cuiva buletinul si banii, dar gardianca mi-a zis sa nu fac asta, pentru ca doar ce amendase politia pe altul ca mine, pentru ca nu ai voie sa dai buletinul altei persoane. Mi s-a spus sa platesc cu cardul.
    Dar cardul e blocat de ANAF, am poprire pe el.,.,.

  • Ce debirocratizare ???
    Cand ei s-au luptat din rasputeri sa ajunga la guvernare incat erau in stare sa se faca „frate si cu d…”sa-si atinga scopul, ceea ce au si facut:fuziunea cu PD(salutul de adio la perdeluta a dlui T.Basescu,acum cu PMP tot ai dlui T.B)cu USR apoi usor,usor „i-au inlaturat”,cu UDMR nu mai vorbinm – ei sunt buni la toate si nu in cele din urma minoritatile. Sa nu-l uitam si pe „generalul” care cu atata inversunare a „scuipat,batut(la figurat)si caine” i-a fost PeeSeeDee si acum sunt toti in stare sa…unde au scuipat numai sa nu-si piarda locurile caldute si „v…de muls”.Acest lucru se-ntampla peste tot „de sus si pana jos” in birouri se calca-n picioare si unde n-au incaput „si-au facut loc”.Vedem ce salarii au bugetarii la stat,fata de privat, pentru asa ceva lupti si cu dintii.

  • Senzational articol, Dl Cristoiu are ce invata de la dumneavoastra 🙂
    Partea cu „bomba” cred ca e… inutila. Pentru a intelege de ce spun asta, pentru cazul in care nu stiti deja piesa, va rog sa ascultati „Slalom printre cretini” a celor de la „Parazitii”. Daca deja o stiti, e in regula sa o reascultati 😉

  • Ce drăguț!Fiți dârză Doamna Cora Muntean,altfel “vă mănâncă lupii”.Aveți curaj,dar câți din români procedează așa?Foarte puțini.Mai scrieți o carte cu peripețiile Dumneavoastră.Apropo:partea a 2 a cărții din “Plandemie”,și-așa suntem în al doilea an de circ cu botnițe.Cu respect,Mihaela Seghedin.

  • Aproape ca se pierde subiectul in frumusetea si autenticitatea textului.

  • Sarut mana,
    Mi-a placut si ar trebui sa multumiti sortii ca nu aveti un PFA ca atunci sa vedeti umilinta cu care esti obligat sa o primesti din partea angajatilor de la onor ANAF, sau sa incercati sa intelegeti de ce la cinci ani de activiatate, primesti somatii de plata post factum, desi onor institutia iti eliberaza in fiecare an documente justificative ca nu ai datorii la bugetul de stat.

  • Eu am zis mai demult ca nu e deloc plictisitor sa traiesti in Romania. D-aia noi ne-am pastrat normalitatea iar aia din vest au luat-o razna de la prea mult bine si viseaza green-deal si alte tampenii. Aici simti ca traiesti, lupti pentru orice si te simti viu. Noi luptam cu statul si statul lupta cu noi. Asta e viata adevarata. Da’ nu va agitati, duduile alea vor avea si ele nevoie candva de ceva, de cineva. He, he, e distractie maxima in Sekuristan!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *