Numărătoarea chiuvetelor

August 2025. Cineva denunță prezența unei postări „ciudate” pe pagina de Facebook a unei doctorițe din care reieșea că aceasta s-ar gândi la posibilitatea transmiterii proteinei spike vaccinale prin fluidele corporale, inclusiv pe cale sexuală. Doctorița nu era o oarecare, ci o persoană „controversată”, după cum ne informează șuvoiul de știri din mass-media. Susținuse deja în pandemie că ar dispune de o schemă paralelă de terapie anti-Covid și că a salvat astfel mii de vieți, în timp ce protocoalele oficiale recomandau ventilația mecanică deloc blândă cu plămânii afectați de inflamația severă. Prompt Colegiul Medicilor (CM) amenință cu anchetă și sancțiuni disciplinare. Ca și când abaterea n-ar fi fost de ajuns, la izbucnirea scandalului paracetamolului buclucașa doctoriță a cutezat o nouă postare pe rețelele sociale în care afirmă că n-ar fi prescris niciodată medicamentul pacienților ei. CM revine și declară că necugetata afirmație îi agravează situația și așa precară, iar sancțiunea va fi severă, putând culmina cu excluderea din CM și interdicția de a exercita profesia. (Nu reiese clar dacă circumstanțele agravante decurg din faptul că „inculpata” ar fi omis paracetamolul din prescripții sau din afirmația însăși – care nu avea cum să fie adevărată.)

Septembrie 2025. Vigilența personificată informează presa și CM că la Brașov are loc o conferință „pseudomedicală” și „pseudoștiințifică”, la care medici „controversați” discută (conspiră) despre „convergența bio-digitală” și respectiv „manipularea maselor prin Covid”. Și în acest caz CM s-a delimitat ferm de eveniment, s-a dezis de așa-zișii colegi și a declarat conferința ilegală (întrucât era neaprobată de CM). Cum era de așteptat forurile „competente” au reacționat imediat și au anunțat cercetări disciplinare și pedepse pe măsură pentru cei care „pun în pericol sănătatea populației prin dezinformare și răspândirea de falsuri științifice”. Nimeni altul decât proaspăt învestitul ministru al sănătății „s-a autosesizat” și i-a pus la zid pe participanți, solicitând luarea de măsuri de urgență. Prompt a reacționat și CNA, care a îndepărtat conținutul fraudulos de pe rețele. Nimeni nu s-a obosit să asculte referatele, întrucât „a fost suficient să citești titlurile sesiunilor, ca să-ți dai seama că n-au de-a face cu medicina!”

Octombrie 2025. O nouă bombă medicală își face loc în mass-media: La un spital din Iași (proaspăt reabilitat și recent dat în folosință) au fost consemnate 7 decese pe parcursul lunii septembrie printre copiii internați pe secția de ATI. Cauza deceselor a fost infectarea cu o bacterie pe nume Serratia marcescens. Ca întotdeauna când scandalul ajunge unde n-ar trebui (în spațiul public), „responsabilii” se simt datori să arate ce pot: demarează anchete, vânează țapi ispășitori și aplică sancțiuni mai mult sau mai puțin usturătoare cu mult înainte de finalizarea cercetărilor. Același ministru intransigent și atotștiutor (că doar a studiat medicina!) a intervenit operativ și a făcut ordine. După ce i-a demis din funcție pe aceia care „au dat dovadă de inconștiență și lipsă totală de responsabilitate”, a prezentat și fenomenala concluzie personală: Pe secția de ATI lipsesc chiuvetele! Și CM a reacționat, dar altfel decât în cazul conspiraționiștilor. A emis critici la adresa politicului și a subliniat că „sancțiunile nu rezolvă problema de fond.” Corect, așa cum nici excomunicarea membrilor incomozi n-o rezolvă!

Prin natura profesiei, am analizat multe cazuri de infecții nosocomiale – infecții contractate în spital, cunoscute și ca HAI (healthcare associated infections). Permanent izbucnesc epidemii mici și mari, mai ales pe secțiile care-i adăpostesc pe cei mai vulnerabili dintre pacienți. OMS estimează anual câteva sute de milioane de infecții nosocomiale în urma cărora își pierd viața câteva milioane de oameni. Majoritatea acestora pot fi evitate cu ușurință, dacă se respectă regulile de igienă. În primul rând igiena mâinilor, întrucât se știe că 90% din infecțiile intraspitalicești sunt purtate de mâinile personalului medical. Mai ales ale medicilor, care neglijează adeseori igiena. Nu m-a surprins detectarea bacteriei în sifonul unei chiuvete, fiindcă e știut că zonele umede – de la chiuvete și dozatorul de săpun la dezinfectanți prea diluați – constituie un mediu propice pentru germeni.

În loc ca ancheta epidemiologică să continue în scopul elucidării lanțului infecțios, s-a declanșat un scenariu grotesc în care oficialii, cu mic cu mare, s-au angajat în operațiunea numărării chiuvetelor. Ministrul sănătății a declarat că „avizul de funcționare a spitalului ar fi ilegal” și că „în ATI se intră ca în gară”. La un semn, jurnaliști locali au dat buzna să vadă cu ochii lor lipsa chiuvetelor și au constatat că… ele există, dar nu în saloanele de pacienți, ci într-un spațiu adiacent unde două saloane își împart o chiuvetă. Timp de o săptămână s-au perindat (ca în gară!) tot felul de echipe pe la locul faptei, toate preocupate de număratul chiuvetelor. Zadarnic au încercat realizatorii proiectului de reabilitare să explice că au respectat întocmai specificațiile tehnice conținute în planul avizat de specialiști din Ministerul Sănătății (MS) și din Direcția de Sănătate Publică. Ministrul însuși s-a deplasat la fața locului să numere chiuvetele și a ajuns la concluzia că… există, dar sunt prea puține. Să înțelegem că, dacă ar fi mai multe chiuvete și dacă ar fi amplasate astfel încât personalul să se împiedice de ele, acesta s-ar spăla mai des pe mâini? Nu neapărat, spun studiile. Astăzi nu mai e nevoie nici de scufundarea mâinilor în clorură de var ca pe vremea lui Semmelweis și nici de frecatul lor minute în șir cu săpun și apă (posibil contaminată). Cine vrea cu adevărat să-și dezinfecteze mâinile o poate face lejer în 30 de secunde cu dezinfectanți adecvați (cu condiția să renunțe la bijuterii și unghii lungi/vopsite/false sub care se aciuează miliarde de germeni).

Cu ceva timp în urmă am relatat despre rata neverosimil de mică (1%) a infecțiilor nosocomiale raportate de România, prin comparație cu media europeană de 6%. UE menționa în 2017 că 8,3% din pacienții care și-au petrecut cel puțin două zile pe ATI contractează o astfel de infecție și că 97% dintre pneumonii survin la pacienții intubați și ventilați mecanic. (Apropo de ce susținea doctorița conspiraționistă!). Tot atunci am relatat și despre echipele de supraveghere și control însărcinate de MS din România cu combaterea HAI, echipe cărora le lipsea esențialul: medicul igienist. Nu știu dacă punerea în practică a ambițiosului proiect Stop nosocomialelor include (și) numărătoarea chiuvetelor, dar știu că altundeva se discută de ani buni despre desființarea acestora din incinta saloanelor (mai ales pe ATI), întrucât s-a constatat că ele constituie focare de infecție în multe cazuri.

Pentru ce am avea nevoie de o chiuvetă în salonul de ATI? Greu de crezut că o vor folosi pentru toaleta corporală pacienții, majoritatea grav bolnavi, imobilizați la pat sau dependenți de diverse aparate. O folosește cel mult personalul de îngrijire, care va deversa reziduurile rezultate din activitățile curente, reziduuri care conțin nu doar germeni de spital colectați de la mai mulți pacienți, ci și mult material organic – un mediu de cultură excelent pentru microorganisme. Până și resturile de dezinfectanți, perfuzii și antibiotice servesc germenilor la dezvoltarea de rezistențe multiple. Cu cât mai rar sunt folosite instalațiile sanitare, cu atât mai mult stagnează apa pe țevi, iar stagnarea permite formarea de biofilme și le transformă în rezervoare de germeni. Biofilmele sunt comunități de specii bacteriene care facilitează supraviețuirea membrilor și le conferă și mai multă rezistență la dezinfectanți și antibiotice. Dincolo de faptul că apa poate veni deja contaminată din instalație (motiv pentru care mulți aplică filtre antibacteriene), fiecare spălat împroșcă stropi contaminanți în toate direcțiile, iar dacă se mai adaugă și o construcție greșită a robinetului care face ca jetul de apă să cadă direct în sifon (cine a desfăcut un sifon știe cât de grețoasă poate fi priveliștea!), fiecare poate să-și imagineze – sau nu – câți aerosoli se vor răspândi în încăpere și câte populații de germeni vor amenința imunitățile și așa slăbite ale pacienților. Nu mai vorbim de amplasarea suporturilor pentru medicamente și material sanitar ori a diverselor obiecte de toaletă sau lenjerie în vecinătatea acelor stropitori de bacterii.

Literatura de specialitate abundă de rapoarte despre izbucniri epidemice cu punct de plecare chiuveta din salon, motiv pentru care echipele de igienă – obligatorii în orice spital și instituție de îngrijire a sănătății – recomandă renunțarea la chiuvetele din saloane. În special în secțiile de ATI, de nou-născuți, imunosuprimați etc. chiuvetele sunt amplasate într-un spațiu separat din vecinătatea salonului. E posibil ca acest lucru să fi fost avut în vedere și la reabilitarea clinicii din Iași, dar persoanele implicate fie nu știu exact de ce au procedat astfel, fie fluturarea sabiei lui Damocles i-a intimidat într-atât încât nimeni nu mai îndrăznește să-și asume și justifice decizia.

Științele avansează prin dialog colegial și nu prin coerciție ori prin excluziunea celor incomozi. Nimeni nu le știe pe toate și doar prin schimbul de cunoștințe și experiență putem găsi soluții. Până și de la tragedii putem învăța, cu condiția să vrem, să le înțelegem corect, și să nu le măturăm sub preș. Reprezentanții puterii sunt o specie aparte. Ei s-au născut să-și arate mușchii și să-și impună autoritatea de sub umbrela impunității, fără să se sinchisească de câtă dezinformare răspândesc ei înșiși. Sperăm totuși ca jertfa celor șapte copii nevinovați să nu fi fost zadarnică și să-i ferească pe următorii de o soartă similară!

Articol publicat pe Substack în 14.0ct. 2025