O carte rară despre Războiul Sfînt

Dependenții de jocuri de noroc evită pe cît pot să treacă prin fața unui Cazinou.
Dacă din nenorocire ajung prin apropierea unui asemenea locaș, nu mai au scăpare.
Intră ca niște somnambuli și joacă pînă rămîn lefteri.

Asemenea acestor nefericiți sînt eu față de librării și anticariate, față de tarabe cu cărți, față de site-urile de pe care se pot cumpăra cărți.
Dacă nimeresc în fața lor, dracu m-a luat:
Intru și nu ies fără o sarsana de cărți.
Mă feresc să cumpăr nu atît pentru bani, cît mai ales pentru răspunsul la întrebarea:
Ce fac cu ele după ce le cumpăr?
Mai întîi că nu mai am loc în apartamentul din București. Am citit că un oligarh avea un palat de vreo 50 de camere. Vă imaginați cîte cărți ar fi putut aranjate frumos, pe domenii, măcar în 10 dintre ele?
Apoi cîte o carte pe care o descopăr prin casă mă face melancolic la gîndul că n-o voi citi niciodată în această viață. Poate pe lumea Ailaltă, dacă o fi prevăzută cu săli de lectură.

Vineri, din nenorocire viața m-a obligat să ajung în fața Anticariatului Brătianu din vecinătatea Pieței Universității, loc în care am cheltuit mult cumpărînd cărți și, prin urmare, loc pe care e bine să-l ocolesc.
Nu m-am putut abține.
Am intrat.
Am dat să cumpăr Raportul final scris și încasat financiar de Vladimir Tismăneanu (asta da afacere!) nu atît pentru judecățile de valoare, cît mai ales pentru datele presupus precise,. Am renunțat însă. Nu pentru că era prea scump, ci pentru că era prea voluminos. Mă obliga să citesc prea multe prostii. În timp ce căutam prin anticariat și ceva de Sadoveanu, vînzătorul – un tînăr pe care cred că-l știu – negocia cu un cuplu cumpărarea unor cărți de Drept. Am aruncat priviri asupra unui raft plin cu lucrări despre evrei din perspectiva lor (cred că și-a vîndut cineva biblioteca), asupra standului din centru, cu broșuri, dînd să iau ceva consacrat Expoziției Ministerului artelor din 1945, asupra variantei vechi a Istoriei lui Xenopol (ar trebui să verific pentru a vedea ce am în biblioteca de acasă), și asupra vitrinei cu cărți scumpe, închise sub lacăt.

Aici am găsit o carte de 6 milioane de lei vechi:
Basarabia – Ucraina – Crimeia. Marșul victorios al Trupelor române și germane. Carte ilustrată lucrată și editată de Secția I-a a unei Armate din Răsărit, scoasă la Editura Erich Zander. Berlin, 1943.

Costă 6 milioane de lei vechi! Merită. E o carte rară, greu de găsit într-un climat în care e de preferat să ocolești subiectul Războiul Sfînt, dintre 1941-1944. Valoarea ei, pentru mine cel puțin, stă și în ilustrațiile excepționale, atît prin conținut, cît și prin calitate.

Seara, am pus pe cristoiublog.ro sub titlul Imagini ascunse din Războiul împotriva Rusiei sovietice, fotografii din carte după ce mi-am dat seama de nota de entuziasm victorios evidentă în toate paginile, mai mult fotografii. Judecînd după comentarii, n-am făcut o gaură-n cer. Cititorii blogului s-au luat la ceartă din nou în legătură cu protestele din Piața Victoriei. Nimeni n-a luat în seamă articolul meu.