CCR a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea președintelui României. Guvernul va stabili noua dată a alegerilor, iar procesul electoral va fi reluat în integralitate

O comparație și o întrebare

Știu, de pe acum, că pot să fiu acuzat că sunt un nostalgic al vremurilor trecute sau, poate, și mai rău că încerc să îl reabilitez pe Nicolae Ceaușescu, dar adevărul trebuie rostit răspicat. Fără eufemisme și fără precauții. De aceea, după ce am citit sforăitoarele declarații ale pseudo-președintelui Klaus Iohannis după ce a fost informat despre tragedia de la Spitalul de boli infecțioase din Constanța, comparația a venit de la sine. Așadar, aflat la Aachen, unde i se înmânează Premiul internațional „Carol cel Mare” pentru „contribuția la unificarea Europei”, domnul pseudo-președinte a făcut o afirmație care se vrea categorică și neiertătoare, dar, în realitate, nu este decât o inabilă încercare de a spune decât jumătate de adevăr. Mă refer la zicerea că „din păcate, statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”.

Afirmație din care lipsesc, deloc întâmplător, câteva precizări punctuale. De exemplu: 1) La care anume instituții ale statului român se face referire: la executiv, la ministerul sănătății sau la alte autorități?; 2) În ce perioadă anume s-a petrecut această situație, nu cumva la perioada de după 2015, când de când domnia sa, domnul Klaus Werner Iohannis, deține și exercită funcția supremă în statul de drept?; 3) Admițând că inadmisibilul proces în urma căruia s-au creat premisele acestei eșuări este, de fapt, o dezastruoasă moștenire a guvernărilor anterioare, ce au făcut domnul Klaus Iohannis și guWERNele pe cate le-a impus, din 2015 încoace, pentru a stopa eșecul și a face ca instituțiile statului să îi protejeze pe cetățeni? În fine, dar deloc în ultimul rând, urmează întrebarea numărul 4): În aceste împrejurări, nu consideră domnia sa că ar fi cazul să își recunoască și să își asume o anumită și deloc neglijabilă parte din răspunderea morală și civică pentru eșecul statului român?

Iată doar câteva dintre întrebările pe care cred că putem și trebuie să i le punem domnului pseudo-președinte Klaus Iohannis și consider că ar fi cazul ca personalități reprezentative ale clasei politice și ale societății civile să își ia inima în dinți și să o facă. Dar, până atunci, permiteți-mi să revin la subiectul de la care am plecat în aceste însemnări. Suntem acum, când scriu rândurile de față, la câteva ore de la ceremoniile de la Aachen și nu avem semne că, după ce și-a primit prețioasa medalie și după ce a cerut onoratei asistențe să păstreze un moment de reculegere în memoria celor 7 victime ale incendiului de la Constanța, domnul pseudo-președinte (zice-se al tuturor românilor) s-ar fi îmbarcat, mintenaș, în aeronavă luând direcția București sau poate chiar Constanța.

Împrejurare în care nu pot să nu îmi amintesc de faptul că în acea nefastă zi de 4 martie 1977, când cutremurul a lovit România, președintele de atunci al țării, Nicolae Ceaușescu, se afla într-o vizită oficială în Nigeria. Imediat ce a fost informat de nenorocire, acesta a întrerupt vizita și s-a îmbarcat în avionul care l-a adus la București. Unde, imediat după sosire, Nicolae Ceaușescu a mers să vadă, la fața locului, dezastrul produs de cutremur și a luat primele măsuri pentru salvarea și pentru ajutorarea celor loviți de urgie. Nu a mai contat nici faptul că vizita lui Nicolae Ceaușescu și a delegației de stat care îl însoțea în Nigeria mai avea și alte obiective și nici că, pentru zilele următoare șeful statului român avea stabilită o întâlnire cu suveranul Spaniei, la Palma de Mallorca. Întâlnire care a fost contramandată cu explicațiile de rigoare și care, bineînțeles, au fost înțeles și acceptate.

Repet și întăresc, nu vreau câtuși de puțin să îl glorific pe Nicolae Ceaușescu și nici să îi ascund marile și multele erori ale perioadei în care s-a aflat în fruntea partidului-stat. Vreau, însă, să pun în evidență faptul că, dacă pentru un personaj obtuz și limitat, cum a fost cel supranumit Geniul Carpaților, nu a existat nici o opreliște pentru a-și întrerupe o vizită oficială peste mări și țări, îmi este foarte greu să înțeleg ce l-a împiedicat pe domnul Klaus Iohannis, personalitate luminată și ilustru contributor la unificarea Europei, să nu vină, cu maximă rapiditate în țară și, în temeiul mandatului conferit de Constituția României, să se implice în operațiunile pe care le impune nenorocirea petrecută la Constanța?


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

2 comentarii pentru articolul „O comparație și o întrebare”

  • „din păcate, statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”

    cel care a esuat in misiunea sa fundamentala e statul roman.
    simplu.
    se prea poate ca unii sa-si fi dorit ca ‘esuarea’ sa fie pusa pe seama vreunei institutii si atat, insa cel care a esuat in misiunea sa fundamentala de a-si proteja cetatenii e… statul roman.

    statul roman,
    ca daia ii zice asa,
    are misiunea fundamentala de a proteja ‘traitul pe romaneste’ si pe cei care aleg sa traiasca astfel.
    despre ‘traitul pe romaneste’…sint multe de zis si tot despre impotenta statului roman sint zicerile, insa atata timp cit in tara asta mor oameni…urmand aceeasi procedura, cel care a esuat in misiunea sa fundamentala de a-si proteja cetatenii e… statul roman.
    e un incapabil dovedit in mod repetat, punct.

    nu e n stare sa stopeze o procedura repetitiva care are ca efect moartea unor oameni.
    nu are prevazuta in ecuatia de miscare o procedura care sa rezolve problema, iar daca nu are…in conditiile in care mortii au urmat aceeasi procedura, inseamna ca…a esuat. e atat de simplu…
    unii nu se vor sinchisi, …n-au facut o nici pina acum!,
    insa se prea poate ca altii, pe undeva, sa se trezeasca. ar fi cazul.

    o tara care nu functioneaza in ‘lipsa’ unui presedinte…nu face doua parale, iar un stat care in lipsa presedintelui functioneaza in afara definitiei… nu face nici macar una.

    presedintele ‘nu face’ prin definitie. el le permite celor care au menirea sa faca, sa faca ce le scrie in definitie..
    prin tara asta au rasarit multi…care ‘fac dupa cum le e definitia’, si o fac cu tupeu.
    altii…inca nu s au trezit. prin urmare…pina un a alta…creca cei care s-au trezit…n au decat sa si mareasca orizontul.

  • … ce l-a împiedicat pe domnul Klaus Iohannis, să nu vină, cu maximă rapiditate în țară … ?
    Ceausescu era om, asta e un robot.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *