O investigație a publicației cristoiublog.ro din anul 2018 este confirmată de Curtea de Conturi în 2020:

…pe mandatul fostului procuror general Augustin Lazăr, plata informatorilor și denunțătorilor de la Parchetul General s-a făcut cu „pasarea răspunderii” între șefii din Parchetul General: astfel, 1 milion de lei sunt dați dispăruți în hățișul contabil, în timp ce Augustin Lazăr nu a fost revocat din funcție, ci trimis de președintele Klaus Iohannis la o „pensie specială” de 5000 euro

Tată, vine Paștele, mi-ai băut sandalele

În țara România, în care Parchetul General a cerut permanent bugete uriașe, fără să dea însă prea mult seama și de eficiența muncii sale, în numele cristoiublog.ro am solicitat public Direcției de Combatere a Terorismului, DIICOT (în noiembrie 2018), să facă public din ce fonduri s-au efectuat, începând din 2015, cheltuielile ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor şi colaboratorilor procurorilor. DIICOT nu a răspuns, dar Curtea de Conturi a României ne-a transmis că va reveni cu un control asupra aspectelor semnalate, control efectuat la sediul Parchetului General, condus pe atunci de sinistrul ex-educator comunist de la ocna politică Aiud, Augustin Lazăr. Curtea și-a ținut promisiunea și a revenit în februarie 2020 cu un raport care arată dimensiunea dezastrului de management din Parchetul lui Lazăr, un om trimis de protectorul său, președintele Klaus Iohannis, la o pensie lunară care, potrivit presei, se situează în jurul sumei de 5000 euro: un milion de lei pentru „ciripitorii” procurorilor s-au topit în haosul contabil de la Parchetul General. În mod normal, ordonatorul de credite de la acel moment, Augustin Lazăr, trebuie chemat ca să ofere explicații asupra acestor abateri de la legalitate și nerespectări ale regulamentelor, într-un Parchet bine plătit, dar de la care trebuie să se ceară și performanță.

Republica Procurorilor lovește din nou

Potrivit dezvăluirilor „Jurnalul Național”- Antena 3 și România TV, care au citat din Raport, Curtea de Conturi a descoperit că procurorii s-au „servit” din aceste fonduri fără a mai face deconturi sau raportări exacte pentru modul de cheltuire a banilor. Pe cale de consecință, pentru că nu au fost respectate regulamentele, banii pentru flagrant delicte şi operaţii sub acoperire, mai exact plăţile pentru informatori, nu au putut fi controlate, iar din cauza haosului contabil, inspectorii Curţii de Conturi n-au mai putut verifica cheltuielile din perioada 2016-2018. Mai mult, potrivit jurnaliștilor de la „Jurnalul Național”, auditul Curții de Conturi a descoperit în timpul controlului că la Parchetul General a funcționat un mecanism de „pasare” a răspunderii pe scară ierarhică în urmărirea și gestionarea resurselor financiare. Așadar, în România „lucrului bine făcut” a lui Klaus Iohannis  nu s-a mai dat curs solicitării de revocare din funcție a lui Lazăr pentru dezastrul managerial, ci s-a preferat (cu sprijinul activ al unor asociații de „activiști” lăncrănjani din Procuratură) tergiversarea și menținerea sa în funcție până la pensionare, în aprilie 2019. Dintr-un raport prezentat public  de Tudorel Toader (ex-ministru al Justiției), care însoțea cererea de revocare a procurorului General, rezultă că președintele Klaus Iohannis și Augustin Lazăr nu s-au asemănat doar la mers și la oftat, dar și la insistența de a contesta decizii ale Curții Constituționale. Este vădit că, prin trimiterea la pensie a lui Lazăr și prin ignorarea raportului ministrului Toader (din 2018), care semnala fapte grave în activitatea Parchetului General, Iohannis dădea un semnal clar încă de atunci că nu era interesat de „eficiența” banilor investiți de la buget în instituția lui Augustin Lazăr sau de transparența cheltuielilor de acolo. Altfel, Raportul Curții de Conturi din 2020 readuce în memorie acea ignorare prezidențială (pe bani publici) a Raportului Tudorel Toader, care practic, semnala același haos „arogant” din Parchete.

Sesizăm DIICOT. Fără succes

Pe 5 noiembrie 2018,  am expediat către DIICOT (condusă de procurorul Felix Bănilă, predecesorul său fiind Daniel Horodniceanu), o solicitare de informații care conținea două întrebări. Prima se referea la motivul pentru care, din anul 2015, s-a renunțat la fondul special privind organizarea şi constatarea infracțiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor şi colaboratorilor acestora, pus la dispoziţia procurorului şef direcţie în baza Legii nr. 508/2004, modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 131/2006. În plus, întrebam DIICOT din ce fonduri s-au făcut cheltuielile ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor şi colaboratorilor acestora începând din anul 2015 pînă la momentul solicitării (sfârșitul anului 2018- n.n.).

Sesizăm Curtea de Conturi. Cu succes

Nu am primit răspuns de la procurori pentru că (s-a văzut mai târziu, la Raportul Curții de Conturi din 2020) nici șeful Parchetului General, Augustin Lazăr, nici conducerea de atunci a DIICOT nu prea aveau ce să răspundă. Simultan, însă,  am sesizat Curtea de Conturi referitor la o bizarerie care exista la nivelul finanțării Parchetului General. Mai precis, în baza Legii nr. 508/2004, modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 131/2006, fusese instituit la dispoziţia procurorului şef direcţie, un fond special privind organizarea şi constatarea infracţiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor şi colaboratorilor acestora. Începând din anul 2015, acel fond special a dispărut misterios: Augustin Lazăr fusese numit procuror general în primul an financiar (aprilie 2016), el devenind ordonator de fonduri pentru Parchet. De aceea, am solicitat Curții să ne transmită dacă verificările au evidențiat pentru anii 2015-2016-2017, nereguli în acest sens la nivelul activității financiare a instituției (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism / Ministerul Public- ordonator) în sensul că banii pentru plata informatorilor, colaboratorilor și agenților sub acoperire au fost folosiți (contrar legii) din alte fonduri ale bugetului Ministerului Public/ DIICOT decât din fondul special operativ, pus de legiuitor la dispoziția Procurorului Șef Direcție. Pe 19 Nov. 2018, Curtea de Conturi ne-a confirmat că va efectua un audit pe această temă la Parchetul General. Spre norocul Statului român, Curtea de Conturi este una din puținele instituții publice care încă mai funcționează, după sosirea la Cotroceni a lui Klaus Iohannis și a „aleșilor” săi.

La teorie stăm bine, la practică stăm 

Să reamintim că între aprilie 2013 și aprilie 2015, Parchetul General, alături de Direcția Generală Anti-corupție (DGA) din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (MAI), au derulat pe banii Comisiei Europene aflarea în treabă numită „Dezvoltarea cadrului legal și procedural de folosire și protejare a informatorilor, colaboratorilor și avertizorilor de integritate”. Pe scurt, era vorba despre un proiect de „protejare” și „folosire” a faimoșilor informatori și denunțători cu care lucrează Ministerul Public (alături de care a fost implicată și National Crime Agency din Marea Britanie), lider de proiect fiind procurorul Camelia Sutiman. Fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, apoi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi cel al Curţii de Apel Bucureşti, Sutiman a condus între iulie 2013 si iulie 2016 Secția de urmărire penală și criminalistică din Ministerul Public, fiind ajutată prin delegare, de procurorul Cristian Aurel Lazăr- același care apărea menționat (dintr-o „eroare de grefier”) în dosarul de candidatură al lui Augustin Lazăr la funcția de Procuror General al României.

DIICOT nu este singura Secție 

… componentă a Ministerului Public care lucrează cu „surse externe” și rememorăm aici deja-celebrii denunțători din dosarele Direcției Naționale anti-Corupție (DNA). Din 2015, anul când Proiectul procurorului Sutiman a luat sfârșit, a dispărut însă și înscrierea în buget a fondului de cheltuieli cu informatorii-denunțătorii „protejați” ai Parchetului lui Lazăr, cu toate că legea impunea prezența acestor resurse financiare într-un fond distinct. Altfel spus, „protejarea” informatorilor la Ministerul lui Lazăr se face foarte bine în cadrul festiv, pe la traininguri: când e vorba însă de practică și de înscrierea fondurilor în bugetul defalcat al Ministerului Public, apare la corpul de procurori al țării, fuga de răspundere și haosul contabil.

Terheș: „Raportul confirmă haosul de la Parchetul General” 

Referitor la acest scandal, euro-parlamentarul Cristian Terheș (reprezentant al PNȚcd), ne-a declarat:

„Modul defectuos de management din punct de vedere financiar al Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și al DIICOT, descoperit de Curtea de Conturi la respectivele parchete cu ocazia auditului pe anul 2018, arată haosul lăsat în sistem de fostul procuror General Augustin Lazar, care, în perioada cât a fost procuror General, a preferat să intre în jocuri politice, în loc să se preocupe de bunul management, sub toate aspectele, al tuturor structurilor Ministerului Public. Sub conducerea lui Augustin Lazăr, când milioane de lei s-au sifonat din bugetele structurilor Ministerului Public (inclusiv de la bugetul de flagrante!), structuri din Ministerul Public, pe baza de denunțuri extrase în multe cazuri prin șantaj, acuzau medici, profesori și alți cetățeni de pretinse mite ori foloase necuvenite primite în urmă cu ani de zile. Acest raport al Curții de Conturi confirmă încă o dată de ce Augustin Lazăr trebuia demis din funcția de procuror General de către președintele Klaus Iohannis. Președintele, însă, a preferat să sfideze legea și Constituția, așa cum face de obicei, și să-l țină pe acest fost supraveghetor al torționarilor de la Aiud în funcție până când a ieșit la pensie, cu o pensie nesimțită. Sper că, în urma acestui audit, cei de la Curtea de Conturi au sesizat Inspecția Judiciară pentru a investiga activitatea fostului procuror General, Augustin Lazar.”

Severin: „Lipsa de transparență a unor cheltuieli de Parchet este alăturată unor delațiuni provocate…”

Analistul Adrian Severin, fost ministru de Externe și unul dintre cei care au acuzat rularea unui Stat Paralel în România încă din mandatul ex-președintelui Traian Băsescu (2004-2014), pentru eliminarea unor „ținte” din mediile autohtone politic, media sau economic, crede că investigația cristoiublog.ro completează tabloul unor contra-performanțe din Justiție:

„Aceste aspecte nu distrug credibilitatea Parchetului General, care este deja distrusă, ci doar consolidează această lipsă de credibilitate: vorbim aici de fonduri pentru plata informatorilor și acoperiților Parchetelor, și de lipsa de transparență a unor cheltuieli. Alăturați asta folosirii unor agenți provocatori, a delațiunilor calomnioase- care nu au redus infracțiunile dar au mărit mizeria morală și frica publică: pentru cazul meu, procurorii DNA au acceptat doi agenți străini, este teribil”.

Adrian Severin a fost trimis în judecată de DNA în 2013, după denunțul a doi jurnaliști britanici, într-un caz controversat, în care o „consultanță” (anunțată în prealabil serviciilor secrete românești și aprobată de Parlamentul European) a fost asimilată practic unui act de corupție, iar în lipsa probei de „negociere a șpăgii”, o instanță a ICCJ a conchis că s-a vorbit „în limbaj cifrat”, cu un „cifru” care nu a fost însă niciodată… decriptat.

Dacă România încă mai este funcțională 

… iar Augustin Lazăr sau alți responsabili care au fost implicați în circulația banilor în natura Parchetului General nu au mai multe drepturi față de vreun contabil de firmă privată care încurcă bugetele și este chemat la procurori pentru „cercetarea unor infracțiuni economice”, atunci acest neverosimil caz trebuie dus până la capăt, iar cei vinovați trebuie să plătească. Nu de alta, dar când solicită publicului corectitudine, Parchetul General trebuie să fie, la rândul său, impecabil: și ca imagine, dar și ca istoric al propriilor acțiuni.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii