Guvernul Cioloș nu a primit votul de încredere al parlamentului

O pădure cât o țară și treabă de mântuială

Zilnic, pe drumurile patriei pot fi văzute camioane sau trenuri încărcate cu lemn care se îndreaptă către Vest. Codrii chelesc văzând cu ochii, prin urmare autoritățile și-au pus problema că, în acest ritm, traficul de pe șosele și căi ferate va scădea, adică, nu va mai fi lemn pentru export. Declarativ, au mimat și ei grija de mediu.

Primul heirup. Conform DEX, „vine din sas. herup”

În 17 ianuarie 2020, ministrul Mediului de atunci, viitorul „pe-nal”, așa cum îi alintă Klaus Iohannis pe posesorii de dosar, Costel Alexe, a avut o idee. În acea perioadă, acțiunea se voia o lovitură de imagine pentru campania electorală a anticipatelor pe care le visa Klaus Iohannis.

„În primăvara acestui an, în cadrul Lunii Pădurii, vom demara cea mai amplă campanie de împădurire pe care a avut-o vreodată România! La nivelul ministerului există deja un Grup de lucru care organizează toată această campanie”, a spus ministrul Costel Alexe la o întâlnire cu reprezentanții Asociației Comunelor și Satelor din România. El le-a cerut acestora să meargă și să caute pământ. Precum țăranii din 1907, primarii urmau să strige: „Noi vrem pământ!”, pământ care urma să fie băgat în programul de împădurire. Cum cu pământul, teoretic, s-a rezolvat, urma faza a doua. Ce pun pe el? Tot bietul Alexe, viitorul „pe-nal”, a venit cu ideea.

„Romsilva are și va pune la dispoziție materialul săditor, puieții necesari pentru a acoperi toate suprafețele în afara ariei pe care Regia Națională a Pădurilor Romsilva o are în plan de împădurire. În primăvară trebuie să fim foarte bine pregătiți” a spus ministrul.
Au bătut palma, că atunci se putea, au băut aldămașul, că atunci se putea, și Alexe i-a trimis pe primari să facă rost de terenuri.

Tot pe loc, pe loc, pe loc / Să răsară busuioc (pădure, dar nu rimează)

După o lună, în 20 februarie, Alexe (nu mai pun viitorul pe-nal, că se subînțelege), se pare că a primit vești bune de la primari, că a bubuit cu o știre de breaking news.
„Românii plantează! O Pădure cât o țară – Cea mai mare campanie de împădurire din ultimul deceniu. Vom planta de la ZERO 2500 de păduri noi, peste 1000 de hectare de terenuri degradate și vom completa 7000 de păduri tinere”, a anunțat ministrul la un eveniment organizat la Pepiniera Cozieni (Pădurea Pustnicu), din cadrul Ocolului Silvic Brănești, Direcția Silvică Ilfov. Dacă mergea în pădurea Băneasa, poate era o idee mai bună.

„Astăzi, peste 1100 de pepiniere ale Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA și sute de pepiniere ale ocoalelor silvice private sunt pregătite cu peste 50 de milioane de puieți pentru întregul program de anul acesta. Circa 33 de milioane dintre aceștia vor porni în următoarele zile spre cele 13.000 de șantiere active în campania de primăvară. Apoi, aceleași pepiniere vor livra alte aproape 20 de milioane de puieți în campania de toamnă. Statistic vorbind, dacă ar fi să facem o medie zilnică de puieți plantați în primăvară, aceasta ar fi de jumătate de milion de puieți pe zi”, a declarat ministrul Costel Alexe. Cele 13.000 de șantiere de împădurire deschise în campania de primăvară sunt dispuse la nivel național, în toate județele țării. Numărul cel mai mare de puieți va ajunge în județele: Maramureș, Cluj, Suceava, Brașov, Sibiu, Harghita, Bistrița, Argeș și Vâlcea. Astfel, în fiecare dintre aceste județe intens exploatate forestier, cu păduri neregenerate natural, vor fi plantați între 1 milion și 6,6 milioane de puieți. Cât privește numărul cel mai mare de șantiere de împădurire din cadrul campaniei, acestea sunt organizate în județele cu cele mai multe tăieri ilegale constatate: Maramureș (440 șantiere), Sibiu (1210 șantiere) și Bistrița (peste 600 șantiere).

Toate bune și frumoase, dar nu a spus cine va munci, adică cine va da cu hârlețul și va sări să bătătorească pământul din jurul celor 50 de milioane de puieți. Ar fi venit cam trei pe cap de locuitor, dar Alexe nu a spus că mobilizează populația. Oricum, populația era intrată în panică din cauza veștilor despre noul coronavirus.

Omenirea intra în colaps, Iohannis făcea PR politic

În 6 martie, Iohannis și-a tras înaltul patronaj al campaniei de împădurire și a venit vremea să purceadă la fapte. Au făcut un banner gigant cu „O pădure cât o țară”, li s-au cumpărat echipamente de lucru identice, de asemenea, găleți și hârlețe la fel (probabil o manevră a viitorului pe-nal), și s-au dus în comuna Uliești, județul Dâmbovița. Cohorta de înalți oficiali era compusă din Iohannis și Alexe, prim-soliști, prim-ministrul interimar, Ludovic Orban și prim-ministrul desemnat, Florin Cîțu. Plus 150 de voluntari aleși pe sprânceană. Plus doamna Delia, atentă să nu cadă Iohannis în groapă.

După cum se poate vedea și în foto, au descins precum haiducii lui Șaptecai.
A avut loc o reușită acțiune de PR politic, cu un Cîțu izolat la o margine de rând, că se știa scenariul cu fuga din Parlament, alegeri anticipate, câștigarea en fanfare a alegerilor de către PNL și toată lumea era fericită. Iohannis a spus că Pe-Se-De este de vină, s-a aplaudat și au plecat. Au lăsat în urmă gunoaie și plastic, de parcă ar fi făcut picnic, nu acțiune ecologică.
Dovadă că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, a urmat criza sanitară, starea de urgență. Dacă nu ieși din casă, e imposibil să plantezi copaci, deci acțiunea a fost suspendată.

Ziua în care Vela l-a viralizat pe Orban

În 24 mai, cu ocazia împlinirii a 145 de ani de la înființarea PNL, premierul Ludovic Orban a participat la inaugurarea Muzeului Național Brătianu, în județul Argeș. Acolo unde a plantat un copac deja plantat. Imaginile video, distribuite „din greșeală” de Marcel Vela au devenit virale.

Acțiuni de răsunet cu împădurirea nu au mai fost în 2020. Probabil și-au dat seama că sunt cu ghinion pentru alegeri, așa că au lăsat-o baltă. Au mai făcut ceva evenimente câteva ONG-uri. Cei care nu erau ocupați să aducă măști, dezinfectanți, plexiglas și alte materiale necesare prosperității personale, în primul rând. Pe ăștia i-a mai împins de la spate și ONU, cu Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă „România plantează pentru mâine”.

În 4 decembrie 2020, s-a băgat în treabă și Ministerul Agriculturii, care a emis Ordinul nr. 330 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 857/2016 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”. Teoretic, cu atâtea surse de finanțare, se creau premisele unei păduri cât o țară.

Banii de împăduriri sunt la Bruxelles

Și a venit a doua intrare în scenă a președintelui Iohannis, miercuri, 24 martie 2021, cu o zi înainte de Buna Vestire. Și, tot alaiul, mai puțin Alexe (care între timp a devenit penal, dar e bine mersi președintele Consiliului Județean Iași și a rămas și penelist) și Orban a descins în Dăbuleni, județul Olt, patria pepenilor și fost regat al lui Geoană. Locul lui Costel a fost ocupat de udemeristul Barna Tánczos. Nu mai intrăm în detalii legate de Verestoy, supranumit „drujba lui Dumnezeu”. Să-l odihnească în pace!

În primul rând, s-a făcut economie la partea de costume, că fiecare a venit cu ce a avut pe acasă. Iohannis, de exemplu, cu o geacă de 450 de dolari. Cizmele au fost mai ieftine, doar 900 de lei, dacă nu a prins reduceri la Decathlon. Cîțu, ca de obicei, s-a îmbrăcat în rocker. Orban a fost inspirat că a spus „pas” acestei acțiuni. În amintirea marginalizării de acum un an, cred că Florin Cîțu i-ar fi altoit „din greșeală” un hârleț de pământ peste cap.
Tánczos, așa cum fac ungurii, a avut o ținută, plus pălărie, de grof. Însă atâtea temenele a făcut în fața lui Iohannis, de părea slugă.

În primul rând, președintele a crezut că este o ieșire de plăcere. „Mulțumesc că ați venit, chiar dacă condițiile meteo nu sunt ideale pentru excursie, dar pot să vă spun că pentru plantare sunt foarte bune. De aceea am venit. Se deschide astfel oficial sezonul de replantare de pădure în România”, a zis Iohannis. Se pare că a uitat că l-a mai deschis o dată, anul trecut, dar nu asta este important. El a spus, și trebuie să-l credem pe cuvânt, că anul trecut s-au plantat cei 50 de milioane de puieți. Și a venit și surpriza. Banii. Cât costă, cine plătește?

„Banii, în această etapă, îi vom lua în esență din Planul Național de Redresare și Reziliență, unde am prevăzut suma de 1 miliard și jumătate de euro pentru aceste acțiuni de replantare”, a explicat Iohannis. Adică din cei 80 de miliarde de euro, care s-au făcut 30 de miliarde, care au scăzut și ei la jumătate. Și pe baza unui plan care este doar pe hârtie.

De ce s-a implicat președintele în treaba asta, explică tot el:

„Prin participarea mea astăzi, aici, vreau să dau un impuls acestei acțiuni. Voi participa și la alte acțiuni de acest tip. Pentru mine personal este foarte important, iubesc natura, îmi doresc o natură sănătoasă pentru România, pentru generația noastră și pentru generațiile care vin după noi. În același timp, e important de știut, reîmpădurirea este metoda, deocamdată, cea mai eficientă pentru a avea și un mediu curat și pentru a combate încălzirea climatică”.

Tanczos a făcut o primă plecăciune către Iohannis și a întins mâna către Cîțu:

„Vă mulțumesc, domnule președinte! Într-adevăr, sprijinul instituției președinției este extrem de important pentru noi, pentru Ministerul Mediului. Am avut prima vizită în această regiune, acum două luni, împreună cu domnul Ciucă și după acea vizită autoritățile publice locale, a căror activitate este coordonată de domnule ministru Cseke, au venit în sprijinul nostru și au identificat peste 3.100 de hectare de terenuri nisipoase care pot fi împădurite. Cu siguranță, sprijinul Guvernului este esențial. Asigurarea fondurilor pentru aceste activități este elementul principal și îl invit pe domnul prin ministru să ne prezinte care este situația cu fondurile de care vor beneficia cei care vor face aceste împăduriri”.

Cîțu, căruia vântul îi zbura freza și vorbele în toate părțile a spus:

„Se pare că…discuţia despre fonduri…Suntem într-o zonă unde, aşa cum a spus şi domnul preşedinte şi domnul ministru, a început deşertificarea în România şi chiar la Dăbuleni este un loc emblematic. România are astăzi cam 29-30% din suprafaţă împădurită, în timp ce UE are o medie de 38% împădurită. Asta este provocarea pentru acest guvern. Alocăm resursele prin PNRR, poate şi resursele bugetare, dacă este nevoie, dar provocarea pentru acest guvern, pentru domnul ministru, pentru domnii miniştri este să aducem gradul de împădurire în România de la 30%, 29-30%, peste media europeană de 38%. Şi de asta suntem astăzi aici, să începem această campanie, iar prezenţa mea aici este pentru a arăta că susţin această campanie şi vom aloca resursele necesare. Mulţumesc mult şi mai vorbim după aceea”.

Așteptăm banii și a treia descindere.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog