Olimpiada bizară: Am trăit efectiv viitorul

Stimați cititori, încep aceste rânduri modeste cu o mărturisire. Știu, reporterul trebuie, prin natura meseriei, să fie obiectiv, rece, precis, să nu bage în relatări sentimentele și trăirile sale. Dar, acum chiar nu pot să fiu așa.
Mărturisirea este aceasta. Nu credeam că voi ajunge să scriu aceste patru cuvinte unul după altul: Am trăit efectiv viitorul.

Treziți dintre știrile legate de pandemie și situația de la granița cu Ucraina, o să mă întrebați, pe bună dreptate: Cum adică, matale ai trăit deja viitorul?
Acum, dacă aveți puțină răbdare, preț de câteva rânduri, veți vedea că am avut dreptate.
Concret, am trăit deja ziua de vineri, 4 februarie 2022, deși calendarul arată la mine 31 Gerar, iar când dumneavoastră citiți aceste rânduri, este deja 1 Făurar . Explicația este foarte simplă.
Pe data de 4, în a doua lună a anului, este programată ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing. Iar eu am avut șansa să văd marea repetiție generală. Adică, oamenii, mașinile, luminile au trăit ziua de vineri, iar eu alături de ei.

Sunt impresionante jocurile de artificii, dar și încălțămintea cu beculețe purtată de reprezentanții gazdelor. Iată în acest sens și imaginile de la fața locului.

Delegația țării noastre a sosit în totalitate în China, după drumuri îndelungate și testări de tot soiul. Pretutindeni au fost întâmpinați de oameni amabili, dar costumați ca venind din călătorii interstelare.

Am început cu o mărturie, voi termina cu alta.
Revenind din călătoria mea făcută cu mașina timpului, mă reculeg și mă gândesc la marele actor Marin Moraru, născut chiar în 31 ianuarie. Anul 1937. Roluri memorabile, o carieră impresionantă.
Iată cum am călătorit în cele două dimensiuni ale timpului, viitor și trecut. În ambele părți mă simt confortabil, aproape ca acasă.
Cu prezentul este însă mai greu. Dar, va intra și el în istorie.