Omul almanah şi disciplina unei vieţi cosmopolite

Dintr-un dialog pe care l-am ascultat pentru legătura puternică şi viziunea estetică, între Stewart Brand şi Brian Eno, am reţinut că biografia fiecăruia se transformă repede într-o ficţiune, individul rămânând doar cu nişte imagini telescopice ale unor momente din viaţa sa.

Creierul e formatat raţional în a găsi explicaţii unor evenimente complet aleatorii ale existenţei cărora apoi încercăm să le dăm o formă ca într-o poveste despre noi înşine, la fel cum am potrivi elementele unei ţinute vestimentare. Narativa pentru public e de fapt o incapacitate de a asuma ideea că dezvoltarea identităţii nu e o linie cauză efect; creativitatea vine din scurtcircuite fortuite, împrăştiate de-alungul anilor, uitate apoi, noduri banale de multe ori, pe care o cercetare riguroasă le-ar putea măcar parţial revela. Şi astfel, biografia sub formă de film sau carte, devine un produs în sine, detaşat de materia primă reprezentată de personajul central. Singura condiţie, pe lângă talentul şi conştiinciozitatea biografului, e ca arhiva să fie păstrată, iar personajul principal la dispoziţie pentru interviuri şi discuţii repetate. Recompensa e când acesta se găseşte în faţa unui moment „uau” şi îşi dă seama că a spus o poveste pe undeva falsă ani la rând pentru că uitase de anumiţi conductori din parcursul său. Nouă celorlalţi, fără biografii dedicate, fiind doar exersaţi în povestirea CV-ului, ne rămân cărţile ca remediu de a ne conecta cu propria identitate, de a fi uimiţi în faţa descoperirii unor aspecte subtile cărora le putem interpreta astfel semnificaţia. O rutină de lucru în spiritul unei permanente căutări de răspunsuri.

Cartea Whole Earth: The many Lives of Stewart Brand scrisă de John Markoff (Penguin Press, New York, 2022) dă de înţeles din titlu că Stewart Brand ar putea fi subiectul mai multor vieţi, de aici complexitatea abordării unei personalităţi de tip caratiţă. Comparaţia din mintea mea i se potriveşte nu doar la nivelul preocupărilor profesionale tentaculare, greu de cuprins într-un profil biografic, cât şi a unei curiozităţi naturale de tip inteligenţă instinctivă, cultivată încă din copilărie de către mama sa, care l-a format în spiritul unei cercetări a surselor primare, umplându-i camera cu rafturi de cărţi, în funcţie de preocupările copilului de atunci. Din aceeaşi perioadă, îşi va aminti mai târziu cum schimba mereu regulile jocurilor pentru a le face mai interesante.

Stewart Brand (n. 1938, Rockford, Illinois) e un vizionar: un om curios, întreprinzător, pasionat de găsirea de soluţii şi împărtăşirea unor idei şi unelte de lucru, un camarad cu spirit de colaborare, cu momente sale de slăbiciune, dar intuind perfect transformările societale. Un singur pământ, dar câte vieţi a trăit acest om. Argumentul lui fundamental este cunoaşterea, lectura şi analiza critică înainte de orice judecată de valoare. Atât biografia scrisă de John Markoff, cât şi cărţile lui Stewart Brand abundă de referinţe bibliografice care l-au format şi i-au permis să-şi aprofundeze ideile.

Urmând tradiţia şi statutul unei familii educate, dar detaşat de avantajele materiale ale unei vieţi deja asigurate, a studiat la Phillips Exeter Academy pentru abordarea pedagogică de tip socratic care încuraja participarea activă a elevului şi care îl va forma ca student concentrat şi independent. Persoană polimată, îşi alegea materiile în funcţie de talentul profesorului. „Brand şi-a dat seama că a fi competitiv nu însemna să urmezi clasa, ci să-ţi alegi sau să-ţi construieşti propriul parcurs. Era şi simplu – trebuia doar să mergi unde ceilalţi nu mergeau şi astfel aveai tot terenul pentru tine.” Un profesor de ştiinţă îl lua cu el să observe păsările şi astfel i-a trezit interesul pentru biologie. Se pare că studierea comportamentului păsărilor te ajută să rămâi cu picioarele pe pământ. Omul politic Neville Charmberlain era un fin cunoscător. În parcursul lui Stewart Brand, aplecarea către natură (plimbări, căţărat, paraşutism) sunt la fel de importante ca studiul cărţilor. Tânăr fiind, preocupat de viitorul său, şi-a dat seama că nu-şi dorea să fie un simplu student şi coleg, ci era interesat de a avea o educaţie, studiul în sine fiind un scop pentru el. A urmat un drum aparte, o pregătire complementară (ştiinţă şi filosofie). În 1950, Standford încă nu era o instituţie de învăţământ de elită internaţională. Brand şi-a dat seama că era un om prea reflexiv şi trebuia să-şi „grăbească cumva mintea”. Întotdeauna cărţile au fost singurul remediu de a găsi o nouă direcţie în caz de impas. După intrarea trupelor sovietice în Ungaria (octombrie 1956), Stewart Brand, scrie un articol în ziarul facultăţii speculând ideea unei posibile victorii URSS, SUA devenind astfel o „provincie îndepărtată dar foarte industrializată a URSS… iar el parte a civilizaţiei comuniste.” Dacă s-ar fi ajuns la încorporarea sa în armată, Stewart Brand nu ar fi luptat pentru Preşedinte sau democraţie, ci pentru „individualism şi libertatea personală. […] O să lupt să nu devin un număr – pentru ceilalţi sau pentru mine însumi.” În 1958, face parte dintr-un program de schimb de studenţi în Europa şi ajunge la o familie din Lausanne. Îşi luase cu el discul de Frisbee, iniţiindu-i pe elveţieni în această activitate sportivă, unde fiecare jucător este responsabilizat în respectarea regulilor, fiind un joc de echipă, dar fără arbitru. Astăzi e o activitate răspândită în rândul copiilor, având asociaţii în mai multe cantoane, însă mai presus de orice e spiritul lui Stewart Brand de a crea acest sentiment de responsabilizare activă. Preocupat de cum să înveţi de unul singur, a creat un almanah (Whole Earth Catalog, din 1968 până în 1985), „precursorul Google” (Steve Jobs) şi sursa de inspiraţie pentru inginerii şi antreprenorii din Silicon Valley. Ideea din spatele acestui proiect de succes a fost punerea la dispoziţie a unor soluţii pentru ca lumea să le poată prelua şi pune în aplicare. A urmat un periplu prin statele americane cu un bus plin de cărţi pentru a stimula apetitul spre formarea individuală. Jurnalistul cu un spirit liber Stewart Brand a fost primul care a folosit termenul de personal computer într-un articol: „e foarte posibil ca aceste computere mici să revoluţioneze comportamentul uman.”

Tot el a trimis o scrisoare câtre NASA în 1966 întrebând de ce nu s-a publicat o fotografie a Pământului din spaţiu. Biografia lui Stewart Brand este plină de astfel de iniţiative personale. „Keep moving. Momentum builds and will help.” E important să nu fii pasiv şi blazat, ci să întreprinzi demersuri, de orice natură; să fii viu. După Stewart Brand, filosofii vestului te învaţă cu vorbele lor, iar cei din Est te învaţă cu toată viaţa lor. Influenţat de filosofia din Est în studiul biologiei, a fost preocupat de ecologie ca interrelaţie între organismele vii şi mediu lor. E o viziune a unui întreg, şi nu a unor părţi neanimate. De aici responsabilitatea morală a oamenilor de a proteja speciile şi Pământul, unde fiecare individ ar trebui să contribuie activ. „Ecologia se învaţă, nu se predă.” După o scurtă carieră în armata americană, a fost angajat câtva timp ca jurnalist fotograf la Biroul de Presă de la Pentagon; studiase design şi fotografie la Institutul de Artă din San Francisco. Aportul lui a fost crearea de punţi între omul politic şi experţi pe diferite domenii, Stewart Brand având o pregătire multi-disciplinară.

Locuieşte într-un remorcher botezat Mirene, aflat într-un port în Sausalito, California şi lucrează dintr-un container – ambele adaptate nevoilor sale de viaţă şi de lucru. „Freedom is cheap.” Libertatea e ieftină, la îndemâna tuturor. Într-o dimineaţă, citind despre dezastrul nuclear de la Cernobîl, Stewart Brand scrie în Jurnal: „Mă întreb ce fel de calamități ne așteaptă în tehnologia comunicațiilor. Crize financiare presupun, propagare masivă a poveștilor false, nu știu ce altceva. Înapoi la Mașina se oprește.” (referire la povestirea fantastică a lui E.M. Forster)

Stewart Brand şi-a inventat propria viaţă, pornind de la un ideal hippie, a căutat prin studii un set de „unelte” cât să capete încredere, pe care le-a împărtăşit apoi, afirmându-se ca un gânditor original şi independent. Banii nu inspiră creativitatea, spunea S.B. Un lider responsabil e o fiinţă umană cu un comportament responsabil. Întruchiparea acestuia a fost Rockefeller, a cărui necrolog din New York Times scria în titlu: „Un Rockefeller cunoscut nu după avere, ci pentru eforturile sale de a ajuta.”

John Markoff, scriitor şi jurnalist, cunoscut pentru articolele sale de ştiinţă, tehnologie şi societate, apărute în New York Times, a lucrat patru ani la scrierea biografiei lui Stewart Brand, cu interviuri săptămânale (în total şaptezeci şi şase de rânduri de discuţii, uneori de peste trei ore), zeci de interviuri cu prieteni, colegi şi cunoştinţe, nenumărate ore la sala de lectură de la Standford University Special Collections (locul unde S.B. a donat toate documentele sale). J. Markoff insistă pe metoda de lucru în container, avantajul fiind că întreaga documentaţie a biografiei de o viaţă s-a păstrat intactă datorită acestei obişnuinţe de a lucra. Stewart Brand spunea că a trăi într-o casă plutitoare ca a lui te forţează să trăieşti la mic, dar cu orizonturi largi.

„Sunt un ecologist de pregătire, un futurist de profesie (inginer leneș) și un hacker la inimă, înclinația mea este rigoarea științifică, perspectiva geoeconomică și viziunea unui inginer, care vede totul în termeni de probleme de design rezolvabile.” (Stewart Brand, Whole Earth Discipline)

Filmul We are As Gods (regizat de David Alvarado şi Jasson Sussberg, 2020) cu muzica semnată de Brian Eno (n. 1948, Melton, UK) e una dintre căile de a descoperi această personalitate. E un film de văzut şi revăzut (sugestie de programare pentru TIFF dat fiind Clujul universitar şi aerul său cosmopolit). Spre deosebire de o muzică de film de tip Hollywood care susţine mesajul amplificându-l, muzica lui Brian Eno e o muzică de peisaj în sensul că încurajează publicul la interpretare proprie. Brian Eno are şi el la rândul său o pregătire complementară, fiind şi artist vizual.

Responsabilitatea poate lua multe forme; la îndemâna tuturor. De la un ideal individual de ordin etic, în beneficiul întregii societăţi, până la responsabilitatea societăţii şi a guvernelor faţă de generaţiile viitoare. Numai unul din zece oameni înstăriţi are spirit filantropic.

(Montricher, 1 februarie 2025)