Operațiunea Ofensiva Praga, în care și românii și-au vărsat sângele

C. Peter Chen, fondatorul și redactorul-șef al World War II Database, a publicat un articol interesant pe pagina sa web. Este vorba de Operațiunea Ofensiva Praga, care, după opinia multora, reprezintă ultima bătălie importantă a celui de-al Doilea Război Mondial din teatrul de război din Europa. Ca fapt divers, Bătălia de la Okinawa (1 aprilie 1945 – 22 iunie 1945) a fost ultima bătălie majoră din cel de-al Doilea Război Mondial și una dintre cele mai sângeroase. Merită precizat și faptul că Chen face parte și din personalul site-ului Imperial Japanese Navy Page, pe tema Marinei japoneze din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Cum a decurs operațiunea? Ei bine, la data de 6 mai 1945, trei fronturi sovietice (care includeau unități poloneze, românești și cehoslovace), în număr de peste 2.000.000 de oameni, au ajuns la periferia orașului Praga, în statul marionetă Protectoratul Boemiei și Moraviei. Din partea noastră, a românilor, au participat: Armata I Română, Armata a IV-a Română. În interiorul orașului, 900.000 de soldați germani sub comanda feldmareșalului Ferdinand Schörner se apărau nu numai de atacul sovietic, care se apropia din exterior, ci și de o revoltă generală care începuse la data de 5 mai. Luptele din interiorul orașului au început la primele ore ale zilei de 5 mai 1945, când un grup de luptători cehi din rezistență a copleșit trupele SS la stația de radio de pe strada Vinohradská. La ora 06:00, în timp ce se transmiteau materiale care îndemnau populația să se ridice la luptă, luptătorii cehi (cărora li s-au alăturat și poliția cehoslovacă) și trupele SS au continuat lupta acerbă pentru clădire. După-amiază, pe măsură ce revolta se răspândea, primarul din Praga și-a anunțat loialitatea față de Comitetul Național antigerman. În dimineața zilei de 6 mai, germanii au început să organizeze atacuri militare din exterior, stabilind drept obiective principale drumurile, căile ferate și stațiile de comunicații; tot ceea ce nu putea fi recuperat cu ușurință de către germani, inclusiv stația radio din strada Vinohradská, a devenit ținta bombardamentelor aeriene. Ofensiva a început a doua zi, copleșindu-i pe luptătorii din rezistență cu o putere de foc superioară și distrugând unele secțiuni ale orașului. Singurul câștig pentru luptătorii din rezistență a venit sub forma Diviziei germane 600 de infanterie, formată din cetățeni ruși și cunoscută și sub numele de Divizia 1 de infanterie a Armatei de Eliberare a Rusiei, care și-a ars steagul german și a trecut de partea celor din rezistență pentru a susține revolta, ceea ce a oferit rezistenței câteva arme grele. La data de 7 mai, Înaltul Comandament german s-a predat. A doua zi, un colonel atașat Înaltului Comandament a fost escortat de către trupele americane pentru a-i transmite lui Schörner, la Praga, vestea capitulării. Schörner și-a sfătuit trupele (care au mai supraviețuit) să reziste atacurilor sovietice și apoi să caute oportunități de a se retrage în vest pentru a se preda americanilor. Mai târziu, în aceeași zi, Schörner a fugit din Praga spre Austria, unde avea să fie prins de către americani la data de 18 mai. Trupele sovietice au intrat în Praga la data de 9 mai. Un grup de aproximativ 6.000 de soldați germani fugeau deja spre vest, așa cum i-a sfătuit Schörner, dar au fost împiedicați de atacurile grupărilor care făcea parte din mișcarea de rezistență. Frustrate de întârzierile cauzate de urmărirea lor, trupele germane au ucis mulți civili pe drum. Cei mai mulți dintre ei au ajuns în zona dintre satele Milín, Slivice și Cimelice, în apropierea liniei de demarcație dintre SUA și URSS, la data de 9 mai, dar luptele confuze dintre americani, germani, luptătorii din rezistența cehoslovacă și trupele Armatei de Eliberare a Rusiei (adică trădători ai URSS la un moment dat) care încercau să fugă de sovieticii care se apropiau, aveau să continue în această zonă până la data de 12 mai. Germanii care au reușit să ajungă la linia de demarcație și au supraviețuit luptelor vor fi în cele din urmă predați URSS-ului, americanii refuzând să riște orice incident cu sovieticii. Cucerirea Pragăi i-a costat pe sovietici peste 11.000 de morți și peste 40.000 de răniți. Aproape întreaga garnizoană germană din Praga și din apropiere, un număr de peste 850.000 de militari, a fost ucisă sau capturată. Peste 2000 de luptători cehoslovaci din rezistența cehoslovacă au fost uciși și aproximativ același număr au fost răniți, nu se știe câți civili au murit în timpul revoltei și al invaziei sovietice. Ofensiva strategică de la Praga este interesantă și deoarece luptele au durat câteva zile după capitularea Germaniei și a Victoriei Sovietice.

Date cheie:

30 aprilie 1945 – Șeful poliției germane, Obergruppenführer Karl Hermann Frank, a anunțat la radio că orice încercare de revoltă a cetățenilor din Praga, în statul marionetă Protectoratul Boemiei și Moraviei, va fi anihilată prin violență.

5 mai 1945 – Liderii rezistenței cehe au făcut o transmisiune radiofonică, cerând tuturor grupurilor de rezistență din Cehoslovacia să se ridice împotriva germanilor.

6 mai 1945 – Liderii rezistenței cehe au făcut o emisiune radiofonică, făcând apel la americani pentru asistență militară în războiul lor împotriva germanilor, fără să știe că Aliații occidentali făcuseră deja o înțelegere cu Uniunea Sovietică în ceea ce privește limitele operaționale în Europa Centrală.

7 mai 1945 – Trupele germane SS au atacat luptătorii cehoslovaci din rezistența cehoslovacă în afara orașului Praga, luptătorii din rezistență au fost salvați de ajutorul neașteptat al Diviziei I a Armatei de Eliberare a Rusiei, care anterior luptase de partea germanilor. Între timp, în oraș, feldmareșalul german Ferdinand Schörner a ordonat trupelor sale să înceapă evacuarea orașului, în timp ce el însuși urma să plece în curând cu avionul spre sudul Germaniei. Avionul avea să se prăbușească pe drum, dar el avea să supraviețuiască acestei încercări.

8 mai 1945 – Feldmareșalul german Ferdinand Schörner a fugit spre Austria.

9 mai 1945 – Trupele sovietice au intrat în Praga. Un număr mare de trupe germane, care fugeau din Praga, au ajuns în zona dintre satele Milín, Slivice și Cimelice, în apropierea liniei de demarcație dintre SUA și URSS.

11 mai 1945 – S-a încheiat Ofensiva strategică sovietică de la Praga în Cehoslovacia. În aceeași zi, agenții SMERSH (SMERȘ a fost numele departamentelor sovietice de contraspionaj formate în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, care aveau drept sarcină securizarea spatelui Armatei Roșii și arestarea „trădătorilor, dezertorilor, spionilor și elementelor criminale”) au arestat numeroși emigranți ruși la Praga.

18 mai 1945 – Feldmareșalul german Ferdinand Schörner a fost capturat de către americani în Austria.

Urmări:

La data de 5 mai, Emanuel Moravec s-a sinucis. Moravec era urât de cehi, fiind considerat trădător și colaboraționist. El își câștigase porecla de „Quislingul ceh”. (Vidkun Abraham Lauritz Jonssøn Quisling a fost un politician norvegian. La 9 aprilie 1940, în contextul invaziei germane a Norvegiei, a preluat cu forța puterea printr-o lovitură de stat sprijinită de Germania Nazistă. Quisling a fost executat prin împușcare la Cetatea Akershus, în ziua de 24 octombrie 1945).

Pe 14 mai, Dr. Emil Hácha a fost arestat la Praga și a fost internat de urgență într-un spital de lagăr de prizonieri. Hácha fusese președintele statului marionetă Protectoratul Boemiei și Moraviei. Hácha a murit în închisoare în ziua de 26 iunie a aceluiași an.

În mai, primarul Pragăi, profesorul Josef Pfitzner, a fost spânzurat în public. Konrad Henlein, conducătorul germanilor sudeți, s-a sinucis cam în același timp.

Pe 22 mai 1946, Karl Hermann Frank a fost spânzurat după ce a fost condamnat pentru crime de război.

Dr. Wilhelm Frick, un oficial nazist de primă importanță, Protectorul Boemiei și Moraviei, a fost judecat, condamnat pentru crime de război și executat de cehi pe 16 octombrie 1946.

Oberstgruppenführerul Kurt Daluege, ofițer al RSHA (Biroul Central de Securitate a Reichului) și guvernator al Protectoratului Boemiei și Moraviei, a fost capturat de americani și mai apoi extrădat în Cehoslovacia. Daluege a fost judecat și condamnat pentru crime de război și a fost executat prin spânzurare pe 24 octombrie 1946.
În Uniunea Sovietică a fost instituită Medalia pentru Eliberarea Pragăi pentru onorarea participanților.

Despre români: Cu un efectiv total de peste 538.536 de militari angajaţi, dintre care s-au jertfit pentru neam și țară circa 169.822 de eroi (31,5%), Armata Română a parcurs, între 24 august şi 9 mai 1945, peste 1.700 kilometri de la Marea Neagră până în cadrilaterul Boemiei, a eliberat peste 200.000 de kilometri pătraţi de sub ocupaţie străină (România, Ungaria, Cehoslovacia şi Austria), a traversat prin lupte grele circa 20 de masivi muntoşi, a forţat 12 cursuri mari de apă şi a eliberat peste 3.821 de localităţi, dintre care 53 de mari oraşe ocupate. Peste 1,7 mii de eroi români s-au jertfit pentru neam și țară doar în lupta pentru Praga.

Întrebare care ne îndeamnă la reflecție. Mai avea loc „Marea Victorie Sovietică” fără ajutorul oferit de către americani sovieticilor? În valoare totală de 11,3 miliarde de dolari (în mod oficial), sau 180 de miliarde de dolari în moneda de astăzi, Legea de împrumut și leasing a Statelor Unite a furnizat Uniunii Sovietice bunuri necesare între anii 1941 și 1945, în sprijinul a ceea ce Stalin i-a descris lui Roosevelt drept fiind: „Lupta enormă și dificilă împotriva dușmanului comun – hitlerismul însetat de sânge”.

O parte dintre materialele de folos:

1. https://english.radio.cz/emanuel-moravec-face-czech-collaboration-nazis-8583916
2. https://books.google.ro/books?id=Fwjn3NdtpMAC&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false
3. https://web.archive.org/web/20150924104801/http://www.prlib.ru/en-us/History/Pages/Item.aspx?itemid=527
4. https://ww2db.com/
5. https://ru.usembassy.gov/world-war-ii-allies-u-s-lend-lease-to-the-soviet-union-1941-1945/