Pădurea mlăștinoasă rară din Benin riscă să dispară

În pădurea mlăștinoasă de apă dulce din Hlanzoun, în sudul Beninului, arborii maiestuoși zumzăie de păsări ciripitoare și maimuțe jucăușe. Adăpost al unei flore și faune, odinioară pline de viață, fenomenele recente ne avertizează acum că acest mediu fragil, unul dintre ultimele de acest fel din Africa de Vest și accesibil doar cu canoe, riscă să dispară. Cele 3.000 de hectare de pădure, care își trag numele de la râul Hlan, adăpostesc 241 de specii de plante și 160 de specii de animale, inclusiv rarele maimuțe cu burta roșie, mangusta de mlaștină și sitatunga, o antilopă care trăiește în mlaștini.

Cocoțat în vârful unui copac gigantic, ciripește un hornbill, o pasăre mare, cunoscută pentru ciocul său lung, curbat în jos și colorat, asemănător cu cel al tucanilor. „Hornbills se hrănesc cu insecte și fructe. Le place să urmărească maimuțele, pentru că acestea forțează insectele să iasă atunci când se mișcă, ceea ce le face mai ușor de prins”, a explicat Vincent Romera, un ornitolog și fotograf francez. Cu binoclul său, Romera admiră o familie de maimuțe sărind din copac în copac, păstrând o distanță sigură. „Animalele de aici au devenit temătoare”, spune el. Ornitologul – fotograf se gândește să folosească capcane cu cameră pentru a încerca să le fotografieze, dar și pentru a număra populația de animale din pădure. „Numărul acestora este în plină cădere liberă”, constată acesta. Din păcate, stimați cititori, precum putem observa clar și în țara noastră, uneori concertul zgomotos al pădurii este întrerupt de focuri de armă, probabil ale braconierilor.

„Comunitățile care trăiesc în jurul pădurii au nevoie de bani, prin urmare, cei care știu să tragă cu arma se duc și ucid animale”, a afirmat Roger Hounkanrin, un ghid turistic local. În ciuda creșterii economice constante din ultimii ani, sărăcia este larg răspândită în Benin, în special în zonele rurale, iar 40 la sută din populație trăiește sub pragul sărăciei, potrivit datelor Băncii Mondiale. Pe marginea drumului care mărginește pădurea Hlanzoun, se vând și se cumpără șopârle, crocodili și șerpi uciși de vânători. Maimuțele, de asemenea, sunt, uneori, vândute pentru carne. Dar chiar mai mult decât braconajul, tăierea excesivă a pădurii este o amenințare pentru aceasta. Între anii 2005 și 2015, acoperirea forestieră a Beninului a fost redusă cu peste 20 %, potrivit Băncii Mondiale, iar rata de despădurire continuă să fie ridicată, de cel puțin 2,2 % anual. Copacii sunt tăiați pentru lemn de foc, iar seva fermentată a palmierilor este folosită pentru a produce un alcool local, denumit sodabi. „Practica dăunătoare a agriculturii pe tăieri și arderi a devenit, de asemenea, tot mai răspândită”, a avertizat și Josea Dossou Bodjrenou, director al Nature Tropicale, o organizație neguvernamentală (ONG) care se ocupă de probleme de mediu în Benin.

Distrugerea habitatului forestier reduce zonele în care animalele pot prospera, forțându-le să se îndrepte spre ferme pentru a găsi hrană și expunându-le braconierilor. „Aceasta este o zonă care riscă să dispară”, a enunțat economistul agricol local Judicael Alladatin. „Este o zonă săracă și nu îi putem învinui pe oameni că vor să se hrănească”, a mai adăugat Alladatin, îndemnând autoritățile să creeze condiții pentru surse alternative de venit. Guvernul nu recunoaște, în mod oficial, pădurea Hlanzoun, în ciuda eforturilor de lobby ale mai multor ONG-uri și a lucrărilor științifice despre pădure, începând cu anul 2000. Dar a început să recunoască importanța protejării pădurilor în general, potrivit Băncii Mondiale, prin actualizarea recentă a politicii forestiere și a sistemelor fiscale.

Dragi cititori, în Hlanzoun, statul trebuie să acționeze rapid, și să sprijine comunitățile forestiere pentru ca acestea să poată continua să obțină profit, dar într-un mod diferit, prin dezvoltarea agriculturii, a comerțului și a turismului durabil. Și nu scriu aceste rânduri deoarece consider că noi, românii, trebuie să intervenim, ci subliniez faptul că este posibil ca în viitorul apropiat, problema defrișărilor ilegale și iraționale din țara noastră să ne forțeze să acționăm, învățând deja din greșelile altor state, precum cel oferit de mine spre exemplu în articolul actual.

padure-hlan

Foto: AFP. Cele 3.000 de hectare de pădure, care poartă numele râului Hlan, sunt accesibile doar cu canoe.