Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Până la urmă se vor împăca într-o sărbătoare a la Caragiale
Domnule Cristoiu,
Dacă s-ar trimite o capsulă în spațiu, cu ce definește mai bine un popor, românii ar trebui să trimită, printre altele, O scrisoare pierdută și Telegrame. Finalurile sunt epocale. Evident că acolo se va ajunge, pupat toți piața endependenți. Asta după ce s-au spurcat și s-au umplut de sudalme, precum în Telegrame: Directoru prefecturi locale Raul Grigorașcu insultat grav Dumnezeu mami și palme cafinè central. Amenințat moarte. Viața onorul nesigure. Rugăm anchetați urgent faptu. În cazul nostru, insultatul este Orban, Raul Grigorașcu este Iohannis și cafinè-ul este congresul PNL. Asemănarea dintre cele două și ceea ce trăim noi azi, este prea uluitoare. Evident că au mai fost, sunt și vor mai fi oameni care să perceapă perfect un popor, dar un asemenea condei de foc este rar. Să crupinzi cu pana ta zeci, sute de momente din viață, într-o mulțime de lucrări și acestea să fie 100% autentice, aproape cu copy-paste, practic peste o eternitate este fenomenal.
Zice Caragiale: Toată lumea cu borcane de băutură în mâini. — Din casă, în urma lui Farfuridi, Brânzovenescu și a celorlalți alegători, vin feciorii cu sticle de șampanie. Ăsta-i congresul PNL.
Finalul o să fie cam ca în Telegrame: Costăchel Gudurău liberat az dimineață lipsă probe intenție asasinat. Împăcat cu directoru. Pupat toți piața endependenți. Mâne sară logodna Raul madam Atenaisa Perjoiu. Dânsa renunțat orce pretenție revandicare paraferna de la Albert Gudurău, dând înscris primit toată suma.
Momentan ne este greu să spunem cine este cine, doarece haosul este pre mare. Raul este Iohannis, să vedem cu cine face logodna. Cine o să fie Dandanache?! Premierul. Alesul nostru!
În sănătatea domnului Agamiță Dandanache, alesul nostru! Să trăiască! O să vină premierul și o să ne zică de la tribună, cu un rânjet a la Rareș Bogdan:
În sănătatea alegătorilor… cari au probat patriotism si mi-au acordat… asta… cum să zic de!… zi-i pe nume de!… a! sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, si eu ca rumânul imparțial, care va să zica… cum am zițe… în sfârsit să trăiască!
Aș vrea să-l văd pe Rareș cum îi zice lui George Simion, Cioloș lui Ciolacu, în timp ce se pupă: Și așa zi, ai? D-ai noștri, stimabile? Bravos! Mă bucur. În împrejurări ca acestea micile pasiuni trebuie să dispară.
Iar în fianlul finalului, peste o Românie la ATI, o să vină Klaus imperturbabil să ne zică: Ei, aveți puțintică răbdare!… Nu cunosc premier eu! Eu n-am premier! Eu am prietin! În sănătatea lui …! Să trăiască pentru fericirea prietinilor lui!
De fapt, doar asta și doar asta contează pentru clasa politică, fericirea prietinilor lor, cu care oricum se vor spurca într-o zi.
Domnule Ion Cristoiu, luați scheciul lui Amza Pellea (Nea Marin – intre Suca si Sache) al cărui link vi-l atașez și urmăriți-l să vedeți ce potrivire a naibii are cu cearta de la Guvern și Parlament! Amza Pellea e în rolul lui Klaus Iohannis! (https://www.youtube.com/watch?v=1lQb4N0_q_I)
E de înțeles că vă place francezul. Dar dacă în România s-ar ivi un personaj public similar n-ar schimba mare lucru. Cetățenii români care apreciază o astfel de prestație politico-intelectuală preferă să stea pe margine, să nu se bage, să nu voteze, să nu iasă la demonstrații pentru principiile și drepturile lor. Și mai e o mică diferență. Francezii vorbesc de președintele Republicii. La noi duducuțele de la știri și foarte mulți „analiști” fac referințe pline de emfază la șeful statului. Nuanța lingvistică spune ceva despre subconștientul autohton. Referirile la politicienii Simion, Târziu, Șoșoacă sunt cam nedrepte. Oamenii politici sunt oglinda electoratului. Corespund culorii locale. O parte a electorilor îi apreciază (am văzut că și pe dumneavoastră v-a impresionat mitingul recent). Nu seamănă ei cu francezul de care vorbiți, dar vorbesc corect gramatical. Ce vorbesc și cum vorbesc ei urmează să fie potențat de ceea ce FAC sau, mai ales, NU FAC ceilalți actori politici. Operațiunea „pupat Piața Independenței” se va produce (de nevoie, cel mai probabil) cu mari avarii de orgolii ce vor consolida climatul general de ură politică. Oricum, o să fie bine și la vară cald.
@Domnu’ Cristoiu,
Caragiale i-a luat in bascalie pe politrucii care se pupa-n bot unii pe altii in sunetu’ fanfarei fix pentru a demasca ipocrizia lor, in nici un caz pentru ca noi sa acceptam ca asta e „normal” si deci „n-avem ce face”. Asadar Caragiale ne spune sa nu-i toleram pe ipocriti ci sa-i dam jos din functii iar in locul lor sa punem altii care sa ne respecte daca vrem sa fim respectati. Pricepeti cat de genial a fost Caragiale? A scris o satira ca sa rada toti cu gura pana la urehci, dar in acelasi timp ne-a aratat si „calea” de urmat daca vrem sa scapam de politruci si sa impunem conducatorilor pe care i-am votat sa ne respecte drepturile si voturile. Altmineri, orice tampenie pe care o fac ori o spun conducatorii iar noi o acceptam ca fiind „normala” ne arunca fix in sceneta lui Caragiale. Si-atunci, el, Caragiale, chiar poate sa rada de noi… ?
PS. Am postat din greseala la articol, sper sa nu fie o problema!…
Domnule Cristoiu,
Dacă s-ar trimite o capsulă în spațiu, cu ce definește mai bine un popor, românii ar trebui să trimită, printre altele, O scrisoare pierdută și Telegrame. Finalurile sunt epocale. Evident că acolo se va ajunge, pupat toți piața endependenți. Asta după ce s-au spurcat și s-au umplut de sudalme, precum în Telegrame: Directoru prefecturi locale Raul Grigorașcu insultat grav Dumnezeu mami și palme cafinè central. Amenințat moarte. Viața onorul nesigure. Rugăm anchetați urgent faptu. În cazul nostru, insultatul este Orban, Raul Grigorașcu este Iohannis și cafinè-ul este congresul PNL. Asemănarea dintre cele două și ceea ce trăim noi azi, este prea uluitoare. Evident că au mai fost, sunt și vor mai fi oameni care să perceapă perfect un popor, dar un asemenea condei de foc este rar. Să crupinzi cu pana ta zeci, sute de momente din viață, într-o mulțime de lucrări și acestea să fie 100% autentice, aproape cu copy-paste, practic peste o eternitate este fenomenal.
Zice Caragiale: Toată lumea cu borcane de băutură în mâini. — Din casă, în urma lui Farfuridi, Brânzovenescu și a celorlalți alegători, vin feciorii cu sticle de șampanie. Ăsta-i congresul PNL.
Finalul o să fie cam ca în Telegrame: Costăchel Gudurău liberat az dimineață lipsă probe intenție asasinat. Împăcat cu directoru. Pupat toți piața endependenți. Mâne sară logodna Raul madam Atenaisa Perjoiu. Dânsa renunțat orce pretenție revandicare paraferna de la Albert Gudurău, dând înscris primit toată suma.
Momentan ne este greu să spunem cine este cine, doarece haosul este pre mare. Raul este Iohannis, să vedem cu cine face logodna. Cine o să fie Dandanache?! Premierul. Alesul nostru!
În sănătatea domnului Agamiță Dandanache, alesul nostru! Să trăiască! O să vină premierul și o să ne zică de la tribună, cu un rânjet a la Rareș Bogdan:
În sănătatea alegătorilor… cari au probat patriotism si mi-au acordat… asta… cum să zic de!… zi-i pe nume de!… a! sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, si eu ca rumânul imparțial, care va să zica… cum am zițe… în sfârsit să trăiască!
Aș vrea să-l văd pe Rareș cum îi zice lui George Simion, Cioloș lui Ciolacu, în timp ce se pupă: Și așa zi, ai? D-ai noștri, stimabile? Bravos! Mă bucur. În împrejurări ca acestea micile pasiuni trebuie să dispară.
Iar în fianlul finalului, peste o Românie la ATI, o să vină Klaus imperturbabil să ne zică: Ei, aveți puțintică răbdare!… Nu cunosc premier eu! Eu n-am premier! Eu am prietin! În sănătatea lui …! Să trăiască pentru fericirea prietinilor lui!
De fapt, doar asta și doar asta contează pentru clasa politică, fericirea prietinilor lor, cu care oricum se vor spurca într-o zi.
Domnule Ion Cristoiu, luați scheciul lui Amza Pellea (Nea Marin – intre Suca si Sache) al cărui link vi-l atașez și urmăriți-l să vedeți ce potrivire a naibii are cu cearta de la Guvern și Parlament! Amza Pellea e în rolul lui Klaus Iohannis! (https://www.youtube.com/watch?v=1lQb4N0_q_I)
E de înțeles că vă place francezul. Dar dacă în România s-ar ivi un personaj public similar n-ar schimba mare lucru. Cetățenii români care apreciază o astfel de prestație politico-intelectuală preferă să stea pe margine, să nu se bage, să nu voteze, să nu iasă la demonstrații pentru principiile și drepturile lor. Și mai e o mică diferență. Francezii vorbesc de președintele Republicii. La noi duducuțele de la știri și foarte mulți „analiști” fac referințe pline de emfază la șeful statului. Nuanța lingvistică spune ceva despre subconștientul autohton. Referirile la politicienii Simion, Târziu, Șoșoacă sunt cam nedrepte. Oamenii politici sunt oglinda electoratului. Corespund culorii locale. O parte a electorilor îi apreciază (am văzut că și pe dumneavoastră v-a impresionat mitingul recent). Nu seamănă ei cu francezul de care vorbiți, dar vorbesc corect gramatical. Ce vorbesc și cum vorbesc ei urmează să fie potențat de ceea ce FAC sau, mai ales, NU FAC ceilalți actori politici. Operațiunea „pupat Piața Independenței” se va produce (de nevoie, cel mai probabil) cu mari avarii de orgolii ce vor consolida climatul general de ură politică. Oricum, o să fie bine și la vară cald.
@Domnu’ Cristoiu,
Caragiale i-a luat in bascalie pe politrucii care se pupa-n bot unii pe altii in sunetu’ fanfarei fix pentru a demasca ipocrizia lor, in nici un caz pentru ca noi sa acceptam ca asta e „normal” si deci „n-avem ce face”. Asadar Caragiale ne spune sa nu-i toleram pe ipocriti ci sa-i dam jos din functii iar in locul lor sa punem altii care sa ne respecte daca vrem sa fim respectati. Pricepeti cat de genial a fost Caragiale? A scris o satira ca sa rada toti cu gura pana la urehci, dar in acelasi timp ne-a aratat si „calea” de urmat daca vrem sa scapam de politruci si sa impunem conducatorilor pe care i-am votat sa ne respecte drepturile si voturile. Altmineri, orice tampenie pe care o fac ori o spun conducatorii iar noi o acceptam ca fiind „normala” ne arunca fix in sceneta lui Caragiale. Si-atunci, el, Caragiale, chiar poate sa rada de noi… ?
PS. Am postat din greseala la articol, sper sa nu fie o problema!…