Patru organizații ale magistraților cer CSM să sesizeze CCR cu privire la conflictul juridic de natură constituțională între puterile statului

Adoptarea proiectului legii de modificare a condițiilor de pensionare ale magistraților subminează
temelia statutului acestora și maschează incapacitatea de a identifica o soluție legislativă adecvată
pentru îndeplinirea obiectivelor din Jalonul 215 – C8 PNNR
Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România
(UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația
Procurorilor din România (APR) condamnă ferm tentativa de modificare iresponsabilă și lipsită de loialitate
constituțională a condițiilor de pensionare ale magistraților, printr-o inițiativă legislativă care, în fapt, reflectă
încălcarea de către stat a obligațiilor asumate fată de magistrații în funcție, la accederea în profesie, mascând incapacitatea factorilor de decizie politică de a identifica și adopta o soluție legislativă adecvată pentru îndeplinirea obiectivelor din Jalonul 215 – Componenta C 8 PNNR.
Reamintim că, deși prin Legea nr. 303/2022 au fost modificate dispozițiile anterioare privind pensiile de serviciu ale magistraților, la numai 3 zile după intrarea în vigoare a acestei legi a fost lansat un nou proiect de act normativ privind condițiile de pensionare ale magistraților, iar la finalul anului 2023 a fost adoptată Legea nr. 282/2023, ca urmare a verificării de neconstituţionalitate. Prin Decizia CCR nr. 467/2.08.2023 a fost
declarată neconstituţională soluția legislativă propusă într-o manieră similară celei din prezent: proiectul anterior prevedea creșterea vârstei de pensionare cu un an la fiecare an, fapt ce nu reprezenta o etapizare.
Potrivit modificărilor legislative din 2023, vârsta de pensionare a magistraților este de 60 de ani, cu o creștere eșalonată până la această limită. Proiectul prezent mărește vârsta de pensionare la 65 de ani și propune o eșalonare cu 4 ani la fiecare an, având același rezultat: creșterea directă a vârstei de pensionare la 65 de ani, fără nicio etapizare, cu încălcarea flagrantă a deciziei CCR. Este, prin urmare, de neînțeles lansarea unei propuneri legislative mai drastice decât cea care a făcut obiectul controlului de constituționalitate în anul 2023,
stabilindu-se contrarietatea acesteia cu prevederile Constituției.
Potrivit Hotărârii CJUE din 6.11.2012 (cauza C-286/12, parag. 73, 74), obligatorie pentru statele membre, din art. 6 alin. (1) primul parag. al Directivei 2000/78 rezultă că o diferență de tratament pe motive de vârstă nu constituie o discriminare atunci când este justificată în mod obiectiv și rezonabil, în cadrul dreptului național, de un obiectiv legitim, iar mijloacele de realizare a acestui obiectiv sunt corespunzătoare și necesare; este, însă, necesar ca legislația în cauză să permită magistraților să prevadă cu un grad de certitudine suficient modificările
avute în vedere la regimul lor de pensionare și poată lua măsurile necesare. Creșterea bruscă a vechimii necesare pentru pensionare, de la 25 ani la 35 ani, fără o reală etapizare – mai ales în privința magistraților care se află în ultimii ani dinaintea împlinirii vechimii de 25 de ani – generează incertitudine, lipsă de predictibilitate cu privire la statutul acestora, afectând, în termenii jurisprudenței CJUE, independența justiției.
De asemenea, potrivit Hotărârii CJUE din 5.06.2025 (cauza C-762/23, parag. 37 şi 38), obligatorie pentru țările membre, faptul că judecătorii în activitate au garanția că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată este de natură să îi protejeze împotriva riscului de corupție în perioada lor de activitate. La pct. 54 din Recomandarea Comitetului de Miniștri din anul 2010 s-a subliniat necesitatea existenței garanțiilor pentru plata unei pensii pentru limită de vârstă care ar trebui să fie raportată în mod rezonabil la nivelul de remunerare a
judecătorilor în exercițiu. În art. 6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor s-a specificat că acest statut trebuie să garanteze judecătorului plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională.
Campania constantă de denigrare, decredibilizate a sistemului judiciar și antagonizare a cetățenilor față de magistrați nu servește decât unui singur scop: identificarea unui vinovat de serviciu pentru problemele cu care se confruntă societatea și pentru care factorul politic este incapabil să identifice soluții legislative și măsuri administrative adecvate de remediere. O asemenea campanie conduce la destabilizarea violentă și ireversibilă a puterii judecătorești care este și trebuie să rămână unul dintre pilonii democrației și ai unui stat de drept, cum
sublinia un președinte CEDO. Acest linșaj public nu numai că erodează imaginea sistemului judiciar, ci conduce și la o segregare a societății civile, distrugând sistematic și conștient încrederea în deciziile instanțelor judecătorești, din moment ce judecătorii, și numai ei, sunt prezentați ca fiind sursa tuturor problemelor bugetare, cu ignorarea celorlalte peste 200.000 de pensii de serviciu și speciale ale bugetarilor, precum și a condițiilor de pensionare ale acestora. Prin construirea unui eșafodaj de neadevăruri flagrante, ca urmare a evidențierii unor
exemple izolate și a generalizării acestora, sau ca urmare a prezentării unor date financiare neverificabile de către opinia publică, de natură a crea frustrări sociale, se realizează o anulare treptată a puterii judecătorești, contrar fundamentului ei constituțional.
În afară de a impune judecătorilor și procurorilor rămânerea în sistem până la vârsta de 65 de ani, fără o reală etapizare și fără asigurarea predictibilității necesare, propunerea legislativă nu aduce în concret scăderi ale cheltuielilor cu pensiile de serviciu, nefăcând decât să sublinieze abordarea neloială. Proiectul exclude, în esență, posibilitatea pensionării pentru colegi care au o vechime considerabilă exclusiv în magistratură, eliminând creșterea graduală a vârstei de pensionare.
Pentru a sublinia dezinformarea flagrantă, arătăm că la 15.10.2024, Comisia Europeană a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a celor șase ținte și a 62 din 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în cadrul PNNR, constatând că a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care justifică atingerea țintei privind reforma sistemului public de pensii, singurele jaloane neîndeplinite fiind, la momentul respectiv, cele referitoare la reformele guvernanței întreprinderilor de stat, investițiilor din domeniul transporturilor și la reforma
regimului fiscal al microîntreprinderilor – concluzie determinată de intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2003 și a modificărilor Codului Fiscal.
Comisia Europeană nu a impus creșterea vârstei de pensionare în scopul îndeplinirii jalonului 215, ci, dimpotrivă, a subliniat necesitatea respectării deciziilor Curții Constituționale cu privire la pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.
Consolidarea, previzibilitatea și stabilitatea statutului judecătorilor și procurorilor se numără printre direcțiile de acțiune asumate de Consiliul Superior al Magistraturii, fiind imperativ ca: „modificările legislative în materie să nu conducă la crearea unei discriminări negative pentru magistrații în funcție, de natură a afecta previzibilitatea și stabilitatea statutului acestora. Sub aspectul specific al adoptării vârstei standard depensionare, Consiliul va propune ca o astfel de modificare legislativă să nu afecteze drepturile magistraților aflați în funcție și să facă obiectul unei reglementări cu caracter gradual, etapizat, corelată cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.”
Sistemul judiciar a solicitat în repetate rânduri celorlalte puteri ale statului „să respecte statutul
constituțional al judecătorilor, ale cărui repere constituționale se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) și art. 125 din Constituția României, și să își asume principiile stabilității și previzibilității acestui statut”, instanțele adoptând unanim Hotărârea nr. 5/31.10.2022 a ÎCCJ. Însă, propunerea legislativă din prezent atestă pe deplin ignorarea standardelor minime de dialog, transparență și bună-credință, desconsiderând nu doar cerințele legitime ale corpului de magistrați, ci și jurisprudența CCR și a CJUE.
Solicităm judecătorilor ÎCCJ ca, în Secții Unite, să aibă în vedere sesizarea Curții Constituționale pentru controlul legii înainte de promulgare, Premierului să își asume o întrevedere cu asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor și CSM să ia în discuție convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor pentru a dezbate acest proiect. De asemenea, față de proiectele de acte normative succesive și de legile succesive adoptate în ultimii ani, față de modificarea și remodificarea statutului judecătorilor și procurorilor, precum și față de punerea și repunerea anuală în discuție a statutului magistraților, cu eliminarea principalelor elemente ce configurează stabilitatea și previzibilitatea acestuia, solicităm Președintelui CSM să
aprecieze asupra necesității sesizării CCR cu privire la conflictul juridic de natură constituțională între puterile statului.
AMR, prin președinte, jud. dr. Andreea Ciucă

UNJR, prin președinte,  jud. Dana Gîrbovan

AJADO, prin președinte,  jud. Florica Roman

APR, prin preşedinte,  proc. Elena Iordache