Pe căldură

Căldură grea, copleşitoare.
Soarele stă să plesnească de efortul de a fi cît mai incandescent, aşa cum îi cere manualul de Astronomie.
Cîţiva inşi au găsit un mijloc original de a se pune la adăpost de roata de foc de deasupra.
Au deschis portbagajul Daciei Combi şi-l ţin aşa deasupra lor, pe post de acoperiş.

Pe schela ridicată la jumătate de metru de la pămînt în jurul clădirii în renovare, s-a lungit ca să tragă un pui de somn un lucrător cu ziua.
Doarme cu mîna ţinută sub cap în chip de pernă.
Ca să se simtă confortabil şi-a scos bocancii mînjiţi de var.
Alături, îl veghează, fără să se supere, două sacoşe pline cu de-ale gurii.

Din bucătăria unei case vine zvon de muzică. Proprietarul a deschis aici un bar de zi.
O maşină a I.C.A.B. stă trasă lîngă stratul care împarte bulevardul în două. Nu udă florile şi iarba cum te-ai aştepta. Spală maşinile contracost! Dai o sută de lei, te aşezi la coadă şi, cînd îţi vine rîndul, o femeie cu dinţi de tablă îndreaptă furtunul asupra maşinii.
Ieftin, rapid, dar mai ales original!

Asfaltul s-a făcut ca o cocă.
Purtătoarele de pantofiori păşesc pe trotuar cu mare grijă unde pun piciorul.
Ştiu de la şcoală (unele) şi de la cinematograf (altele), povestea Cenuşăresei şi se tem să nu le rămînă condurul în asfalt.
L-ar putea găsi un prinţ.
Ele sînt însă republicane convinse.

Pe caldarîm, în umbra părelnică a gardurilor, zac lungiţi cu limba scoasă maidanezi costelivi, care nu catadicsesc nici măcar să deschidă ochii la tine.
Dacă le arzi un picior, nu sar în sus, lătrînd furioşi sau schelălăind dramatic. Se ridică greoi, cu o mutră ce pare a spune, Vai ce plictiseală! şi se mută mai încolo, trîntiţi ca nişte leşuri.

Fetişcane vioaie poartă la brîu, ca nişte pistoale, sticle de plastic cu apă minerală îmbuteliată.
Se opresc din cînd în cînd, trag sticla şi o duc la gură.
Nu, nu sună, ca Dorobanţul din pictură, chemarea la luarea Griviţei.
Beau pur şi simplu apă minerală!

O tipă cu pulpele şi cu braţele goale ca într-o fotografie sexy din anii interbelici, se opreşte brusc, îşi astîmpără sînii care tresaltă în chip păcătos, şi întorcîndu-se cu totul, îi arde cîteva cruci mari bisericii de peste drum.
Nu se ştie cum a fost primită ofranda asta neaşteptată de către Dumnezeu.
Biserica, prin intermediul căreia ar trebui să ajungă în ceruri mesajul de pe Pămînt e închisă cu lacătul.

Pe iarba săracă a părculeţului dintre blocuri o fetişcană învaţă în gînd la Statistică.
Pe banca de peste alee, o altă fetişcană formează la telemobil un număr pe care nu-l ţine minte.