Aveți senzația că prefacerile ne depășesc putința de acomodare? Care este tributul neadaptării la viteza schimbărilor? E vina noastră că nu mai simțim gustul roșiilor de odinioară, e vina roșiilor că nu mai au gust, sau e vina industriilor că ne-au pervertit hrana și simțurile? De ce facem față tot mai greu stresului cotidian și de ce încă ne confruntăm cu bolile în condițiile progresului tehno-științific fără precedent? A existat o vreme când medicii își primeau onorariul doar atunci când cei pe care îi aveau în grijă nu se îmbolnăveau. Câți medici actuali și-ar mai primi salariul?
Ne avantajează sau mai mult ne derutează generosul acces la informații? Paradoxal, deși internetul mișună de sfătuitori, numărul persoanelor aflate în impas crește, în loc să scadă. Fiecare recomandă ceva „pentru o viață sănătoasă”, dar rareori auzim povețe gen „Ascultă-ți corpul!” Mai știm să ne ascultăm vocea interioară? Ce încearcă să ne comunice bolile? E suficient să înlăturăm cauza dereglării ca să ne recăpătăm sănătatea, sau fenomenul e mult mai complex și are multe interdependențe? Când să recurgem la analiză și când la sinteză în medicină? E bine sau e rău că avem tot mai puțini cunoscători ai întregului și tot mai mulți specialiști care știu tot mai multe lucruri despre tot mai puțin? Acordăm mai multă încredere semenilor plini de certitudini sau celor ezitanți? Celor care vin cu răspunsul înainte să terminăm întrebarea sau celor care-și măsoară cu grijă vorbele?
Suntem ființe fizice, biologice, chimice, sociale și spirituale, dar asta nu înseamnă că trebuie să devenim cu toții experți în fizică, chimie, matematică, biologie și sociologie ca să ne păstrăm și apărăm sănătatea. Cu puțin din fiecare ne putem fi cei mai buni doctori și o să știm când să intervenim imediat și când să lăsăm timp organismului să se refacă singur. Condiția este să încercăm să înțelegem. Nimeni nu poate pretinde că înțelege totul perfect, dar cine nu încearcă poate fi dus de nas foarte ușor. Înțelegerea face loc și pentru paradoxuri și contradicții, pentru diversitate în general, fiindcă suntem cu toții unicate. Nu trebuie să funcționăm „ca la carte”, dar nici să tolerăm abateri care ne dezechilibrează masiv. Cu un amestec sănătos de cunoștințe și intuiție, putem preveni dereglări, putem echilibra balanțe și putem restabili ordini.
Nu putem înțelege întregul dacă nu-i cunoaștem în profunzime componentele, dar nici detaliile nu pot fi înțelese fără să facem referire la întreg și fără să fie amplasate în sistem. Una dintre științele care încearcă să înțeleagă cât mai mult(e) este igiena, o specialitate pe care o putem traduce prin „prevenție”. Un proverb chinez spunea în urmă cu câteva mii de ani că un medic excelent împiedică apariția bolilor, un medic mediocru tratează bolile care încă nu s-au declanșat, iar un medic neînsemnat tratează bolile declanșate deja. Un chirurg celebru pe nume Billroth spunea în urmă cu aproape două secole: „Igiena nu e totul, dar fără igienă totul e nimic!” Spusele sale se aplică oricărui domeniu al medicinei și vieții în general. Practic nu există ipostază în care igiena să nu se implice în mersul evenimentelor: naștere, respir, somn, sport, sex, muncă, nutriție, mediu, relații etc.
Ne vom dedica unor lucruri aparent banale, dar cu impact salutar esențial, insistând pe înțelegere. Cine înțelege sensul spălatului pe mâini o să știe când și cum să procedeze și n-o să intre în panică atunci când circumstanțele nu-i permit „luxul”. Cine înțelege cum și pe unde pătrund în corp patogenii o să poată evita mare parte din neplăceri prin metode simple și de bun-simț. Cine înțelege de ce și cum se alterează alimentele poate acționa și fără să recurgă la eternele chimicale pe post de conservanți. Și astfel, treptat, se poate elibera de dependența de consilieri care să-i spună ce are de făcut la fiecare pas. Sau măcar învață să distingă între speculanți și binevoitori, vorba proverbului: „De toată lumea s-asculți, dar din minți să nu-ți ieși!” Iar dacă „efectele secundare” vor fi boicotul și forțarea reprofilării industriilor axate pe profit, cu atât mai bine!
Nimeni nu deține adevărul absolut, dar nu de el avem nevoie pentru o viață sănătoasă, ci de înțelegere. Iar ca să înțelegem cât mai mult și cât mai bine trebuie să învățăm să punem întrebările corecte, fiindcă de ele depinde valoarea răspunsului.
S-a schimbat configurația blogului și nu mi se pare că este bine. Apariția articolelor dv. ar trebui să fie anunțată în continuare și la rubrica „invitați”, altfel, există riscul să nu fiți citită.
…
Igiena, prevenția ar trebui legiferată de-a dreptul la nivelul fiecăruia stat, dar nu se vrea asta și bănuim de ce. Păcat este că majoritatea populației nu este în stare să se informeze singură corect, despre felul în care poate preveni apariția bolilor, despre gravitatea greșelilor pe care le face zi de zi împotriva propriului organism.
Nu ați spus nimic in acest eseu despre sistemul imunitar. De exemplu am avut un unchi care nu a fost bolnav, nu a fost afectat niciodata de vreo gripa. La el toate se manifestau prin faptul ca se simtea putin molesit, apoi dupa cateva zile isi revenea complet. Sunt oameni la care sistemul imunitar functioneaza foarte bine si nu se imbolnavesc niciodata, chiar daca nu respecta o igiena foarte stricta. Pot sa dau exemple si din vremea ciumei. Au fost oameni care in toata perioada ciumei au avut zi de zi contact cu bolnavii si nu s-au imbolanavit. Au mai trait multi ani dupa aceea.
Aveți dreptate, cu toții cunoaștem astfel de persoane, numai că niciodată nu putem ști aprioric din ce categorie facem parte. Pe unii îi ocolește până și ciuma, pe alții îi omoară un simplu stafilococ.
Despre sistemul imunitar am scris în zeci de articole pe acest blog și o voi face și în această rubrică.
Eseul de față este doar o scurtă introducere în seria articolelor despre sănătate. Intenția mea este să expun cât mai inteligibil fenomenele, astfel încât fiecare să poată decide ce este mai bine pentru sine și cum să procedeze în diverse situații.