Planeta, sufocată de plastic, intră în doliu

În timp ce lumea marchează, joi, ziua mondială a secetei și a deșertificării, peste o mie de animale au murit într-o fermă de vânătoare din Northern Cape în ultimele câteva luni, în timp ce întreaga regiune Kalahari din Africa de Sud este afectată de una dintre cele mai grave secete pe care localnicii le-au trăit vreodată. Mai multe țări africane se luptă să facă față penuriei extreme de apă. Situația este cu atât mai gravă cu cât flora și fauna locale, care sunt obișnuite să protejeze condițiile climatice, se luptă să supraviețuiască. Țările din Africa de Sud se confruntă în prezent cu recolte scăzute din cauza precipitațiilor slabe. Fermierii au pierdut recolte și animale din cauza foametei, iar ce este mai rău încă nu a venit. Seceta extremă afectează, de asemenea, animalele, în special pe cele deținute de fermieri, ceea ce duce la recolte slabe și produse animale reduse. Chiar dacă regiunea intră în mult-așteptatul sezon ploios, fermele și animalele lor vor avea nevoie de mai mult de un an pentru a se reface, iar mulți pur și simplu nu au la dispoziție atât de mult timp.

Totodată, întrucât resturile de plastic pot fi încă frecvent întâlnite în mediul nostru înconjurător, activiștii sărbătoresc Ziua Mondială a Reîncărcării, pe 16 iunie. Campania globală de conștientizare publică are drept scop prevenirea poluării cu plastic, îndemnând oamenii să își refolosească recipientele, fie că este vorba de pahare sau sticle. Problema este, de fapt, faptul că reciclarea nu este o soluție. Reutilizarea și refill-ul este într-adevăr o soluție fantastică, a declarat pentru Euronews Anne Schroeer, directorul Oceana pentru inițiative strategice globale. Așadar, dacă ne gândim la peturi, există aproximativ 500.000.000 de flacoane de plastic care ajung pe piață în fiecare an. Este vorba de cinci sute de milioane de miliarde de flacoane din întreaga lume care se află pe piețe, iar 34 de miliarde dintre acestea, conform estimărilor Oceana, ajung în ocean în fiecare an. Așadar, o sticlă reîncărcabilă este reumplută de 20 până la 50 de ori, așa că vă puteți imagina că acest lucru înseamnă o reducere directă a plasticului de 95%. Astfel de inițiative ar putea nu numai să ajute la reducerea poluării cu plastic la nivel mondial, ci și să contribuie la bunăstarea faunei marine, care suferă foarte mult de pe urma consecințelor activității umane.

Oamenii joacă un rol cheie în biosferă, populația umană dominând multe dintre ecosistemele Pământului. Acest lucru a dus la o extincție în masă, pe scară largă și în curs de desfășurare, a altor specii în timpul epocii geologice actuale, cunoscută în prezent sub numele de extincția Holocenului. Pierderea pe scară largă a speciilor, cauzată de influența umană începând cu anii 1950, a fost numită criză biotică, cu o pierdere estimată la 10% din totalul speciilor. În ritmul actual, aproximativ 30% din specii riscă să dispară în următoarea sută de ani. Evenimentul de extincție din Holocen este rezultatul distrugerii habitatelor, al răspândirii pe scară largă a speciilor invazive, al vânătorii și al schimbărilor climatice. În zilele noastre, activitatea umană a avut un impact semnificativ asupra suprafeței planetei. Mai mult de o treime din suprafața terestră a fost modificată de acțiunile umane, iar oamenii utilizează aproximativ 20% din producția primară globală. Concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut cu aproape 50% de la începutul revoluției industriale. Consecințele unei crize biotice persistente au fost prezise să dureze cel puțin cinci milioane de ani. Aceasta ar putea duce la un declin al biodiversității și la o omogenizare a biotelor, însoțită de o proliferare a speciilor oportuniste, cum ar fi dăunătorii și buruienile. De asemenea, ar putea apărea specii noi; în special taxonii, care prosperă în ecosistemele dominate de om s-ar putea diversifica rapid în multe specii noi. Este probabil ca microbii să beneficieze de creșterea numărului de nișe de mediu îmbogățite cu nutrienți. Posibil să nu apară specii noi de vertebrate mari existente, iar lanțurile trofice vor fi probabil scurtate. Există mai multe scenarii pentru riscurile cunoscute care pot avea un impact global asupra planetei. Din perspectiva umanității, acestea pot fi subdivizate în riscuri supraviețuitoare și riscuri terminale. Printre riscurile pe care oamenii și le asumă singuri se numără schimbările climatice, utilizarea abuzivă a nanotehnologiei, un holocaust nuclear, un război cu o superinteligență programată, o boală produsă genetic sau un dezastru cauzat de un experiment de fizică. În mod similar, mai multe evenimente naturale pot reprezenta o amenințare apocaliptică, inclusiv o boală extrem de virulentă, impactul unui asteroid sau al unei comete, efectul de seră și epuizarea resurselor. De asemenea, ar putea exista posibilitatea unei infestări de către o formă de viață extraterestră. Șansele reale ca aceste scenarii să se întâmple sunt dificil, dacă nu imposibil de dedus.

În cazul în care specia umană va dispărea, atunci diferitele caracteristici asamblate de umanitate vor începe să se descompună. Cele mai mari structuri au un timp de înjumătățire estimat la aproximativ 1.000 de ani. Ultimele structuri care vor supraviețui vor fi cel mai probabil minele în carieră deschisă, marile depozite de deșeuri, marile autostrăzi, canalele largi și barajele de flanc cu umplutură de pământ. Câteva monumente masive din piatră, precum piramidele din necropola de la Giza sau sculpturile de pe Muntele Rushmore, ar putea supraviețui sub o anumită formă după un milion de ani.

Foto – Burak Bir