Politica guvernului: creșteri de impozite pentru a putea împrumuta în ritm nebunesc la dobânzi împovărătoare
Politica guvernului redusă la esență: creșteri de impozite pentru a putea împrumuta în ritm nebunesc la dobânzi împovărătoare. Sau mai simplu spus: recesiune economică pentru a păstra risipa din achizițiile baronilor! Totul cu complicitatea Comisiei Europene, care finanțează mascat aventura guvernului ,,pro-european” prin transformarea unor credite în sume nerambursabile!
La șase luni din 2026 avem o reducere a deficitului bugetar cu 28 de miliarde de lei, care vine din creșterea veniturilor la bugete cu 32 de miliarde de lei și din creșterea cheltuielilor doar cu 3,3 miliarde de lei.
Aparent o imagine bună a efortului de reducere a deficitului. Numai că diavolul se ascunde în detalii.
De unde vine creșterea veniturilor?
– 15 miliarde de lei în plus de la TVA ( efectul inflației, de aproape 11% cumulat cu creșterea cu 10% a cotelor de TVA)
– 7,4 miliarde de lei în plus de la contribuții (inflația din salarii plus desființarea scutirilor de la plata CASS- o creștere de doar 7,1% care indică faptul că salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile)
– 6,8 miliarde de lei în plus din decizia politică de a transforma împrumuturile PNRR în sume nerambursabile
– creșteri mici de 1,7 miliarde de lei din impozitul pe profit (efectul reducerii pragului de microîntreprindere) și de 3,4 miliarde de lei (efectul dublării impozitului pe dividende)
La cheltuieli avem două mari reduceri:
– 6,5 miliarde de lei mai puțin la cheltuieli de capital , adică reducerea investițiilor în clădiri, echipamente, software, etc
– 3,3 miliarde de lei reduceri la salariile bugetarilor (reducerea veniturilor și a personalului din educație)
Au crescut în schimb cheltuielile cu banii nerambursabili din PNRR (+8,2 miliarde de lei) , cu dobânzile la datoria publică (+4,15 miliarde de lei) și cu bunurile și serviciile (+3,9 miliarde de lei).
Concluziile rămân aceleași:
1. Reducerea deficitului vine din două mari surse: creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor cu investițiile.
2. Decizia de a crește taxele a dus economia în criză, motiv pentru care scad veniturile reale ale populației (salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile , iar pensiile au fost înghețate și profiturile scad în termeni reali)
3. Decizia de a impune CASS veteranilor, foștilor deținuți politici și mamelor cu copii mici a fost meschină, efectul asupra bugetului este minor
4. Deasemenea, meschină a fost și decizia de a crește normele didactice cu 11%, ceea ce a prăbușit veniturile profesorilor, dar nu a salvat bugetul
5. Cheltuielile cu bunurile și serviciile cresc aproape la fel de rapid precum prețurile, ceea ce indică faptul că primarii, președinții de Consilii Județene , miniștrii și șefii de agenții continuă să se bucure de risipa banului public
6. Toate reducerile meschine de cheltuieli din educație și din social sunt compensate cu o creștere ultra-rapidă a cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică, datorie care urcă neîncetat.
(Petrișor PEIU)
Lasă un răspuns