Politicul în divorț cu Presa

Revederea comentariilor mele publicate în primii ani postdecembriști îmi reamintește nu numai idei generale, risipite cu generozitate în presa, prin excelență efemeră, dar și evenimente la care am participat la vremea respectivă și de care nu mai am habar. Editorialul Politicul în divorț cu presa din Expres Magazin, 16 decembrie 1992, izvorăște din participarea mea la un seminar internațional la Sinaia:

„Timp de cinci zile, între 10 și 14 decembrie, s-au desfășurat la Sinaia lucrările Seminarului internațional cu tema «Limba română – mijloc de comunicare și informare radiofonică». Au participat reprezentanți ai unor posturi de radio care emit în limba română nu numai de pe teritoriul României, dar și de pe teritoriul altor state: Europa Liberă, BBC, Vocea Turciei, Radio Moscova, Radio France International, Radio Seghedin. Această lărgire a sferei conceptului a conferit seminarului o aură ușor romantică. Lucrările sale au beneficiat de participarea unor jurnaliști care s-au adresat pînă acum unui auditoriu aflat la mare distanță de spațiul lor cotidian. Un auditoriu căruia ei îi vorbeau fără a ști vreodată dacă-i ascultă sau nu. Seminarul le-a dat acestor jurnaliști prilejul de a vedea cu ochii lor acest auditoriu, de a se convinge că el există, că nu e o născocire a fanteziei lor înfierbîntate. Judecată strict după titlu, manifestarea se anunță o succesiune interminabilă de plicticoșenii scorțoase. Ce poate fi mai plicticos decît o dezbatere despre limba română? Parcă și vezi grămăticii veniți cu toții să demonstreze că nu știu ce cuvînt e folosit incorect și că într-un loc trebuie să se pună liniuță în loc de punct!

Organizatorii – Radiodifuziunea română și Departamentul Informațiilor din Guvernul României – au avut inspirația de a nu ține cont de un titlu pe care, mai mult ca sigur, ei înșiși l-au ales. Drept urmare, dezbaterile din cadrul seminarului au depășit hotarele strîmte ale chestiunilor de specialitate, pentru a aborda teme de larg interes cum ar fi, de exemplu, Mediatizarea culturii românești, Receptarea în mass-media a vieții politice și sociale, Legislația românească în domeniul audiovizualului.

Excesiva amabilitate a organizatorilor a făcut ca subsemnatul să fie, alături de distinsul sociolog Alin Teodorescu, moderator al dezbaterii pe tema: «Viața politică și socială românească – receptare și interpretare în mass-media». În democrație, moderator e ceva asemănător celui ales, pe vremuri, de prezidiul unei adunări generale de partid, să conducă lucrările. Ca și în cazul adunării generale de partid, moderatorul unei dezbateri democratice e desemnat de la centru. În aceste condiții, el se vede obligat să dea și să ia cuvîntul participanților, să arate mereu un chip zîmbăreț, să fie politicos cu cei ce bat cîmpii și să spună și el din cînd în cînd cîte ceva. Om conștiincios, subsemnatul și-a îndeplinit cu entuziasm aceste îndatoriri.”

Merg cam la două săptămîni odată la Sinaia. Am fost în decembrie 1992? Mai mult ca sigur că da, o dată ce public gîndurile stîrnite de prezență. Și dacă da, la ce hotel am stat? Ce alți jurnaliști au participat? Să fi participat la o singură dezbatere, cea moderată de mine, după care m-am întors la București? Nici la întrebarea asta nu pot răspunde.
Parcurgerea textului îmi dezvăluie de ce aveau succes editorialele mele. Aveau multă proză, dar mai ales aveau idei generale.