Într-o țară în care guvernanții ne spun că „nu mai sunt bani” și ne îndeamnă să ne strângem cureaua — probabil ca să le rămână lor mai multă piele pentru portofele —, doamna Oana Țoiu, proaspăt instalată ca ministru de externe, a găsit de cuviință să taie toate fondurile de protocol ale ambasadelor României.
Adio recepții oficiale, adio întâlniri diplomatice decente. Să se descurce ambasadorii cum pot — eventual cu covrigi și apă plată de la dozator.
Efectele acestei decizii sunt profund nocive pentru imaginea externă a României: ambasadele nu mai pot organiza evenimente care să promoveze cultura, economia sau relațiile bilaterale, pierzând oportunități de investiții și parteneriate internaționale. Mai mult, diplomații români riscă să devină niște simpli chiriași în clădiri oficiale, izolați de circuitul diplomatic internațional din lipsă de fonduri pentru minimul reprezentativ.
Între timp, în Senatul României, liberalii aprobă cheltuieli de peste 350.000 de euro pentru portofele din piele fină, cravate lucrate manual și butoni cu pietre prețioase. Nu e clar dacă vor să semene cu diplomați de lux sau cu personaje dintr-un film despre mafia italiană, dar cert e că luxul și opulența sunt la ordinea zilei în Parlamentul unei țări care își umilește propriii reprezentanți externi.
Cum se explică acest contrast revoltător? Simplu: pentru popor, austeritate; pentru „aleși”, extravagante.
Pentru cei care reprezintă România în fața lumii, umilință și batjocură; pentru cei care mimează democrația în Parlament, confort de șeici și privilegii fără rușine.
În loc să modernizeze diplomația, să întărească imaginea României și să o sprijine în plan extern, guvernul condus de marii campioni ai ipocriziei preferă să salveze bugetul din buzunarele ambasadorilor, nu din pușculițele de partid.
Și în toată această mascaradă, Oana Țoiu devine simbolul unei guvernări care confundă diplomația cu contabilitatea de austeritate și buna-cuviință cu disprețul față de propriii oameni.
P.S.
Poate următoarea recepție la ambasadă se va organiza pe Zoom, cu meniu vegan: aer proaspăt și apă cu gheață. Dar să nu uităm, butonii cu pietre prețioase de la Senat strălucesc și în întunericul rușinii naționale.
o fi, nu zic nu, dar ce ne facem cu personalul „diplomatic”, numit pe criterii de „competenta”, aka rude, smenuri, susanele si alte jeguri, nu multi, cam 99% asa…