-Jayme, ai acoperit jarul?
-Da stăpâne, l-am acoperit.
-L-ai găsit pe Rufino?
-Nicidecum. Nu răspunde la semnalele cu fum, nici la sunetul de atabaque pe ritmul “apel urgent”.
-Hmm…Ce-o fi cu el?
-Nu știu prea înțelepte vraci și șef de trib.
-Ce vrei să spui cu “șef de trib”?
-În satul învecinat vraciul și șeful de trib au funcțiile comasate.
-Nu știam.
-Acum, dacă ați aflat, nu facem și noi șefule, o actualizare ?
-Jayme!!!
-V-ați supărat maestre?
-Supărat? Sunt indignat! Ce se va alege de comunitatea noastră? Noi, ultimul grup etnic Mbamba care de sute de ani am rezistat pericolelor junglei Amazoniene, care am rezistat în calea celor care doreau să ne spulbere ca să își facă drumuri de acces pentru comerțul cu trestie de zahăr, noi să fim acum supuși actualizărilor năvălite peste noi din neștiut?
-Nu sunt din neștiut luminăția ta.
-Dar de unde?
-Mai țineți minte când Rufino a fost dat dispărut prima dată?
-Parcă îmi amintesc. Era anul Jaguarului de chihlimbar.
-Ba nu! Era sfârșitul toamnei din anul Păsării Paradis.
-Da, și? Are vreo importanță calendaristică dispariția lui Rufino? El obișnuia să apară și să dispară de câteva ori pe zi darămite în decursul unui an…
-Adevărat. Numai că ceea ce istețimea voastră a omis, este faptul că una e să dispari și să reapari în costum tradițional Mbamba și alta e să dispari cu brâu de stuf în jurul taliei și să reapari peste un an în uniformă kaki purtând pe cap o căciulă cu urechi.
-Mmm… Nu e singurul… A fost un val de asemenea dispariții. La fel cu cei care dispăreau cu brâu de liane și reapăreau îmbrăcați in blugi Levi’s. Tuturor acestor cazuri le-am făcut celebra fiertură de uitare, i-am pus să execute dansul cobrei care a înghițit cucuveaua și în mai puțin de o săptămână și-au revenit. Dar ia ascultă! Șșșt! Se aud la un kilometru jumate frunze uscate călcate de tălpi șovăitoare. Este sigur vreun rătăcit care vine să se spovedească și să primească leacul uitării.
-Stăpâne! E chiar Rufino!
-Ei băiete, pe unde ai umblat? Și de ce nu ai răspuns la apelurile noastre cu fumigații și ritmul tobelor atabaque?
-Sunt ocupat acum. Îl studiez pe Cehov!
-Unde ai auzit tu de omul ăsta? Al cui șaman principal este el? Jayme, tu știi ceva de Cehov ăsta?
-Nu știu, dar am să întreb un prieten. Îl chem acum telepatic pe singurul cu studii șamanice superioare din România. Mmmm…hummm… he mmmm…imediat! Mă concentrez! Liniște, liniște!!! Hummmn… hrrrr.. phhhh… mrrrrr. Gata! Prietenul din România care lucrează la un studio tv mi-a spus, telepatic desigur, că Cehov e un tip cunoscut în trecut de iubitorii de teatru, se pare că e cunoscut și azi în lume ca dramaturg, dar, din păcate a scris faimoasa piesă intitulată “Livada cu Putini”.
Clarificare comentarii:
Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!
Lasă un răspuns