Președinta Senatului, Anca Dragu: „Nu cred că vom trece la acest paşaport Covid-19. Personal, nu susţin un asemenea demers”.

Precedentul creat de ministrul justiției anihilează independența procurorilor de caz

Nr. 10/19.01.2021               

Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) dezaprobă orice măsură având ca efect nerespectarea independenței procurorilor, afirmată de documente europene și  garantată prin dispoziții legale naționale

AMR, AJADO si APR dezaprobă precedentul creat de Sectia pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii in sedința din 12 ianuarie 2021, in cadrul căreia s-a hotărât sesizarea Inspectiei Judiciare „in vederea verificărilor prealabile cu privire la eventuala savarsire a abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. t din Legea nr. 303/2004 …” – text vizand exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni –, cu privire la un act de urmarire penala dispus de un procuror si nementinut de instanta.

Concret, sesizarea priveste o masura preventiva dispusa de un procuror SIIJ, in cursul urmaririi penale, si revocata de instanta.

Intr-un interviu din data de 13 ianuarie, ministrul justitei, vorbind despre aceasta sesizare, a spus, cu nedisimulata multumire, ”… cu unanimitate am solicitat sa fie sesizata Inspectia Judiciara …”, intentia ministrului de control politic al justitiei, prin desfiintarea SIIJ si reinstaurarea competentei DNA in anchetarea judecatorilor si procurorilor, fiind deja de notorietate.

Aceasta sesizare vine dupa ce atat Sectia pentru procurori a CSM, cat si actualul ministru, cand era in opozitie, cu ocazia dezbaterilor asupra modificarilor la legile justitiei, in anul 2017, pretindeau ca se lupta pentru apararea independentei procurorilor, criticand, in schimb, modificari la legile justitiei care, in fapt, intareau statutul magistratilor si, in cazul procurorilor, independenta acestora in dispunerea solutiilor si in sustinerea concluziilor in instanta.

Subscrisele asociatii, am afirmat, in cadrul dezbaterilor parlamentare, necesitatea prevederii independentei procurorilor în legea organica. Exista o serie de texte distincte care o prevad si garanteaza expres:

  • independenta procurorilor in dispunerea solutiilor, in conditiile legii;
  • posibilitatea procurorilor de a contesta, la Secția pentru procurori a CSM, intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluției;
  • posibilitatea procurorilor de a contesta, la Sectia pentru procurori a CSM, masura procurorului ierarhic superior de trecere a unei lucrari, repartizate unui procuror, catre un alt procuror;
  • independenta (libertatea) procurorilor de a prezenta in instanta concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza;
  • posibilitatea procurorilor de a contesta, la Sectia pentru procurori a CSM, interventia procurorului ierarhic superior pentru influentarea in orice forma a concluziilor;
  • Sectia pentru procurori a CSM are dreptul, respectiv obligatia corelativa, de a se sesiza din oficiu pentru a apara procurorii impotriva oricarui act de imixtiune in activitatea profesionala sau in legatura cu aceasta, care ar putea afecta independența procurorilor în dispunerea soluțiilor, precum si impotriva oricarui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;
  • plenul CSM, secțiile, președintele și vicepreședintele CSM, din oficiu sau la sesizarea procurorului, sesizează Inspecția Judiciară pentru efectuarea de verificări, în vederea apărării independenței, imparțialității și reputației profesionale;
  • procurorul care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa CSM.

Cu toate acestea, Sectia pentru procurori a CSM si-a exprimat public nemultumirea, in sensul ca independenta procurorilor nu este garantata, ca urmare a modificarilor la legile justitiei, si s-a alaturat celor ce sustineau la organismele internationale, in vadita contradictie cu textele de mai sus, ca independenta procurorilor a fost abolita, odata cu aceste modificari. Unul dintre cei mai ferventi sustinatori ai afirmatiilor nefondate ca legile justitiei, astfel cum au fost modificate in 2017-2018, incalca, neaga, desconsidera independenta procurorilor a fost actualul ministru al justitiei.

Precedentul pentru subminarea independentei procurorilor creat de ministrul justitiei si procurorii din Sectia pentru procurori a CSM este extrem de periculos, din cel putin 7 motive:

In primul rand, sesizarea IJ cu privire la procurorul SIIJ priveste o masura de control judiciar dispusa cu aproape 2 ani in urma si care nu a fost mentinuta de instanta, fara ca Sectia pentru procurori sa fi simtit nevoia unei sesizari a IJ, in toata aceasta perioada considerabila de timp.

In al doilea rand, noua abordare a Sectiei pentru procurori a CSM, de a sesiza IJ pentru o masura dispusa de un procuror si revocata de instanta, creeaza un precedent vatamator nu numai pentru procurori, ci, prin extindere, pentru intreaga autoritate judecatoreasca. In urma unui astfel de precedent, ori de cate ori o solutie data de un procuror nu va conveni sectiei sau oricarei persoane, se va putea ajunge la sesizarea IJ, prin invocarea acestei practici, singura ”conditie” fiind ca actul procurorului sa nu fi fost mentinut de instanta. In mod similar, se va putea ajunge ca, in fata Sectiei pentru judecatori a CSM, sa fie invocata aceeasi practica ce incalca independenta justitiei, de pilda in situatia in care o hotarare judecatoreasca a fost modificata sau casata in calea de atac.

In al treilea rand, dubla masura a Sectiei pentru procurori este cu atat mai evidenta cu cat a reactionat ”cu unanimitate” la o solutie privind o masura preventiva, dar a fost lipsita de reactii similare, preferand pasivitatea, atunci cand, dupa ani de tracasare in anchete penale prelungite, cu suspendarea din functie si vadita degradare a imaginii publice, s-a dispus in final fie clasarea, fie achitarea definitiva. Acest aspect a fost, de altminteri, sesizat în cursul discuțiilor purtate în ședință, chiar de către unul din membrii Sectiei pentru procurori. Astfel, cu privire la un procuror general al Parchetului de pe langa ICCJ, la un fost judecator CEDO, la un presedinte de sectie si judecatori ai ICCJ, la un judecator CCR, la judecatori si procurori de la curtile de apel (care in unele rechizitorii erau catalogati ca fiind ”inalti magistrati”), tribunale, judecatorii si parchetele de pe langa acestea s-au derulat anchete penale finalizate cu clasare sau achitare, iar Sectia pentru procurori nu a avut nicio reactie.

In al patrulea rand, dubla masura a Sectiei pentru procurori este reliefata si prin trimitere la faptul ca nu a considerat necesar sa sesizeze Inspectia Judiciara in cazul procurorilor de la DNA Oradea care complotau in vederea anchetarii unor judecatori ce solutionau cauze penale la Curtea de Apel Oradea, pentru a baga, astfel, frica in ceilalti judecatori, asa cum rezulta dintr-o inregistrare confirmata de acestia ca fiind autentica – scopul declarat al acelor procurori DNA fiind de a “linisti” judecatorii si de a-i face sa le fie frica.

In al cincilea rand, dubla masura a Sectiei pentru procurori si a ministrului justitiei reiese lesne si din faptul ca, dupa datele concrete prezentate cu sutele in Raportul IJ privind respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta DNA sau in legatura cu acestea si in Hotararea Plenului CSM nr. 225/2019, prin care s-a adoptat raportul, nu au simtit nevoia sa sesizeze IJ pentru detalii si control suplimentar, in scopul de a se elucida, pana la capat, presiunile exercitate asupra judecatorilor si procurorilor prin anchete facute de DNA cu incalcarea legii.

In al saselea rand, dubla masura a Sectiei pentru procurori este data si de imprejurarea ca, in timp ce a sesizat ”cu unanimitate” IJ pentru verificari privind ”eventuala” exercitare a functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, ca urmare a dispunerii unei masuri preventive de catre un procuror SIIJ, nici Sectia, nici ministrul justitiei nu au fost deranjati de deficientele activitatii DNA, prin raportare la numarul mare de achitari pronuntate definitiv de instante in dosarele pe care le-a instrumentat aceasta institutie, si anume 36,3% achitari in 2018 si 52% achitari in 2019, si nu au cerut o analiza sistematica, obiectiv fundamentata a fiecaruia dintre aceste esecuri.

In al saptelea rand, dubla masura a Sectiei pentru procurori si a ministrului justitiei, care au votat in sedinta din 12 ianuarie 2021, releva si nesocotirea definitiei independentei procurorilor, astfel cum este stabilita in Avizul 13(2018) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni: «Prin „independență” se înțelege faptul că procurorii nu sunt supuși vreunei ingerințe ilegale în exercitarea atribuțiilor lor de a asigura respectarea și aplicarea legii și a statului de drept și că, în acest context, nu sunt supuși niciunei presiuni politice sau oricărei alte influențe ilegale». Or, trimiterea, cu titlu de exceptie, a unui procuror la verificari ”in disciplinar” pentru masura preventiva dispusa (chiar revocata de instanta), in timp ce sute de nereguli/nelegalitati rezultand din decizii CCR sau prezentate cu rigoare in Hot. nr. 225/2019 a Plenului CSM, precum si sute de achitari definitive sunt trecute cu vederea, constituie o conduita ce nu corespunde, nicidecum, definitiei si viziunii CCPE.

In concluzie, precedentul creat de ministrul justitiei si de procurorii din Sectia pentru procurori a CSM, prin aceasta sesizare a Inspectiei Judiciare, anihileaza, practic, independenta procurorilor de caz in dispunerea solutiilor si totodată, paveaza drumul catre controlul politic asupra justitiei, atitudine pe care o condamnam categoric, date fiind efectele dezastruoase pe care le poate declansa asupra sistemului judiciar, asupra actului de justitie si, in consecinta, asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului – care, printr-o asemenea abordare risca sa devina forme fara fond, intr-o aparenta de democratie.

AMR,
prin jud. dr. Andreea Ciucă

AJADO,
prin jud. Florica Roman

APR,
prin proc. Elena Iordache


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii