Președintele Tunisiei, Kais Saied, a declarat, marți, că țara sa este condusă de către o mafie și s-a angajat să lupte împotriva politicienilor corupți. ,,Acesta este un stat cu două regimuri, un regim aparent, cel al instituțiilor, și un regim real, cel al mafiei care guvernează Tunisia”, a subliniat Saied într-o înregistrare video postată pe pagina de Facebook a președinției. ,,Nu mă voi angaja în dialog cu hoții”, a adăugat el.
Saied, un teoretician juridic și fost profesor de drept, a fost ales în anul 2019 și s-a autoproclamat drept interpretul suprem al Constituției. El a invocat această putere la 25 iulie pentru a-l demite pe premier, pentru a îngheța parlamentul și pentru a le lua parlamentarilor imunitatea, precum și pentru a-și asuma toate puterile executive. Saied a preluat, de asemenea, controlul asupra sistemului judiciar. Preluarea puterii de către acesta a venit pe fondul luptelor interne cronice din legislativ care au paralizat guvernarea. Paralizia guvernamentală a fost urmată de o campanie anticorupție de amploare, care a inclus rețineri, interdicții de călătorie și arest la domiciliu ale politicienilor, oamenilor de afaceri și funcționarilor din justiție. Saied nu a numit încă un nou guvern și nici nu a dezvăluit o foaie de parcurs către normalizare, în ciuda cererilor repetate ale partidelor politice. La sfârșitul săptămânii, Saied a transmis că în curând vor avea loc nominalizări pentru un nou guvern și a vorbit despre o reformă a constituției. ,,Guvernul va veni, dar trebuie să știm ce politică va pune în aplicare. Scopul este de a răspunde cererilor poporului tunisian. A avea de-a face cu hoți sau trădători este exclus”, a declarat Said. Demersurile sale au fost criticate de către unii judecători și de către majoritatea opozanților.
Dar unii tunisieni, exasperați de clasa lor politică și de corupția, impunitatea și eșecul acesteia de a îmbunătăți standardele de viață, percepute la mai mult de un deceniu de la protestele din țară care au lansat Primăvara Arabă, le consideră un rău necesar. Presa tunisiană a speculat că Saied ar putea anunța un guvern provizoriu urmat de o revizuire a constituției, care va fi supusă unui referendum național, înainte de organizarea de alegeri legislative. Saied și-a justificat recentele decizii citând articolul 80 din constituție, care prevede măsuri excepționale în caz de pericol iminent pentru securitatea națională. Partidul de inspirație islamistă Ennahdha, cel mai mare bloc politic din parlament și principalul rival al lui Saied, a anunțat că respinge categoric orice suspendare a constituției sau schimbarea sistemului politic, inclusiv prin referendum.
Coasta accesibilă a Tunisiei de la Marea Mediterană și poziția strategică au atras cuceritori și vizitatori de-a lungul timpului, iar accesul ușor la Sahara a adus populația sa în contact cu locuitorii din interiorul Africii. Conform legendei grecești, Dido, o prințesă din Tyr, a fost prima străină care s-a stabilit printre triburile indigene din ceea ce este astăzi Tunisia, când a fondat orașul Cartagina în secolul al IX-lea î.Hr. Deși povestea este cu siguranță apocrifă, Cartagina s-a transformat totuși într-unul dintre marile orașe și puteri preeminente ale antichității, iar coloniile și antrepozitele sale au fost răspândite în întreaga regiune vestică a Mediteranei. Romanii i-au învins pe cartaginezi la mijlocul secolului al II-lea î.Hr., au distrus Cartagina și au condus regiunea pentru următorii 500 de ani. În secolul al VII-lea, cuceritorii arabi au convertit la islam populația berberă nativă (amazigh) din Africa de Nord. Zona a fost condusă de o succesiune de dinastii și imperii islamice până când a intrat sub dominația colonială franceză, la sfârșitul secolului al XIX-lea. După obținerea independenței în anul 1956, Tunisia a urmărit o agendă socială progresistă și a încercat să își modernizeze economia sub doi președinți de lungă durată, Habib Bourguiba și Zine al-Abidine Ben Ali.
Nu cred ca e mai rau decat aici unde Constitutia a ajuns pe post de hartie igienica.Dar asta e defectul nostru, ne uitam in gradina altora in timp ce in a noastra buruienile au crescut cat gardul.