Primim din Paris, de la Dan Culcer. PROGRAMUL Partidului POPORUL ROMÂN SUVERAN

                                                                    „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie ? !”

Pentru cei care nu știu, sau se prefac că nu știu : adevăratul suveranist TREBUIE să fie proprietar de capital. Așadar, pentru ca poporul să fie suveran, TREBUIE ca marea majoritate a cetățenilor unei țări să fie proprietarii marii majorități a capitalului din acea țară. Prin urmare, politicienii care vorbesc doar de „moralitate și profesionalism”, de „credință”, „familie”, „tradiție” și „libertate”, ori de „dreptate și onoare, la care adaugă” încălzirea cu lemne” sau, vorba lui Nenea Iancu, „fac opoziție la toartă”, sunt orice altceva, numai suveraniști NU !!! Pentru că nu mișcă un deget astfel ca marea majoritate a cetățenilor să fie proprietarii marii majorități a capitalului. Să fie, deci, cu ADEVĂRAT suverani.

Așadar, pentru a fi vorba despre o adevărată suveranitate, nu despre opereta în care joacă actualele „partide suveraniste”, ținta schimbării trebuie să fie nu doar înlocuirea actualei clase politice (cu o alta), ci ÎNLOCUIREA ACTUALEI SOCIETĂȚII OLIGARHICE (cea în care supraviețuim) cu o DEMOCRAȚIE AUTENTICĂ.

Este deci OBLIGATORIE apariția unui adevărat partid suveranist/adevărate mișcări (politice) suveraniste, pentru că așa zisele partide „suveraniste” NU sunt o alternativă. Și asta pentru că și ele, partidele „suveraniste” (și nu doar cele din România), sunt atașate neoliberalismului – „calea regală” care duce implacabil la oligarhie. Oligarhie care ființează politic prin actualele partidele „mainstream”.

Ceea ce face, mai mult decât necesară punerea în practică a programului de reformă mai jos expus.

1. CONTEXT. EXPUNERE DE MOTIVE

Acest program propune o reformă politică, economică și socială profundă, bazată pe principiul suveranității poporului, ca premiză și fundament al ei, astfel ca marea majoritate a cetățenilor, practic întregul popor, să poată lua deciziile care se impun din punctul de vedere al dezideratelor/intereselor sale.

Iar poporul poate lua deciziile care se impun din punctul lui de vedere dacă este suveran. Adică stăpân. Stăpân, adică PROPRIETAR al capitalului și resurselor aflate în România. Și ca poporul român să fie proprietar, adică stăpân, pentru a putea lua deciziile pe care le vrea, TREBUIE ca, potrivit principiului suveranității – anterior enunțat – să fie pus în aplicare un program bazat, la rândul lui pe următoarele patru teze prioritare :

1.Afirmarea și recunoașterea dreptului de proprietate al întregului popor asupra averii sale comune.

Întregul poporul român a devenit proprietar în comun al capitalului și resurselor existente în România prin punerea în aplicare a prevederilor „Legii 119 din 11 iunie 1948 pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi.” Respectiva lege, precum și întreaga legislație subsecventă ei fiind date în baza prevederilor Constituției Republicii Populare Române din 1948.

Calitatea de proprietar în comun a întregului popor asupra respectivei averii, precum și a celei acumulată ulterior, a fost apoi reconfirmată de prevederile Constituției Republicii Populare Române din 1952 și (mai ales) de prevederile Constituției Republicii Socialiste România din 1965, republicată în 1986.

Poporul român și-a păstrat calitatea de proprietar și după 22 Decembrie 1989, deoarece prevederile Constituției Republicii Socialiste România din 1965, republicată în 1986, privitoare la dreptul său de proprietate asupra averii sale deținute în comun, au rămas în vigoare și după această dată.

Drept urmare, „legea 15/1990 privind reorganizarea unităților de stat ca regii autonome și societăți comerciale”, promulgată de către Ion Ilici IIiescu, la data de 7 august 1990, lege prin care întreprinderile socialiste, aflate în proprietatea comună a întregului popor, au fost transferate – prin încălcarea flagrantă a unor prevederi constituționale aflate în vigoare – în proprietatea publică și privată a statului este ILEGITIMĂ, ILEGALĂ și INFRACȚIONALĂ.

Și, de aceea, în baza dreptului INALIENABIL și IMPRESCRIPTIBIL, acordat de prevederile constituționale menționate, poporul român a rămas și este și în continuare proprietar în comun, atât al averii acumulate înainte de 1990, cât și al bunurilor rezultate din exploatarea ILEGITIMĂ, ILEGALĂ și INFRACȚIONALĂ a capitalului FURAT de către statul român prin promulgarea și punerea în aplicare a prevederilor legii 15/1990 și a legislației subsecvente ei.

În consecință legea 15/1990, precum și întreaga legislație care îi succede trebuie ANULATE.

2. Confiscarea extinsă a averii furate de statul român

Împreună cu anularea legii 15/1990 și a legislației subsecvente ei, se va trece la CONFISCAREA EXTINSĂ, FĂRĂ DESPĂGUBIRE a bunurilor provenite din averea FURATĂ de către statul român, prin promulgarea și punerea în aplicare a prevederilor legii 15/1990 și a legislației subsecvente ei, precum și la CONFISCAREA EXTINSĂ, FĂRĂ DESPĂGUBIRE a bunurilor rezultate din exploatarea ILEGITIMĂ, ILEGALĂ și INFRACȚIONALĂ a capitalului furat prin numita lege 15/1990.

Excepție de la confiscarea extinsă va (putea) fi făcută cu referire la :

– bunuri/proprietăți care – într-un anumit cuantum și în condiții stabilite prin lege – pot avea (și) calitatea de a fi folosite drept capital (de exemplu : terenuri, locuințe). Bunuri/proprietăți care au fost restituite în mod corect – adică fără comiterea de malversațiuni – cetățenilor români. Și care bunuri/proprietăți sunt deținute și în momentul de față de către respectivii cetățeni români, sau de urmașii lor legali.

– bunuri/proprietăți care – într-un anumit cuantum și în condiții stabilite prin lege – pot avea (și) calitatea de a fi folosite drept capital (de exemplu : terenuri pentru construirea de locuințe, locuințe din fondul administrat de stat, (prin fostele ICRAL-uri, sau, după caz, prin alte entități administrative). Bunuri/proprietăți care au fost achiziționate în mod corect – adică fără comiterea de malversațiuni – de cetățeni români. Și care bunuri/proprietăți sunt deținute și în momentul de față de către respectivii cetățeni români, sau de urmașii lor legali.

3. Distribuirea gratuită a averii recuperate

Averea comună a întregului popor, astfel reconstituită în fapt, va fi DISTRIBUITĂ, în proprietate privată, în mod gratuit, cetățenilor României, proprietarii ei de drept. Distribuirea va fi făcută prin punerea în aplicare a unei metodologii actualizate potrivit datelor din prezent și având la bază VARIANTA COJOCARU, în versiunea ei inițială din 1990.

4. Edificarea economiei democratice de piață și a democrației directe.

Distribuirea averii comune a întregului popor, în proprietatea privată a cetățenilor României va da naștere, în mod IMPLACABIL, condițiilor necesare – de fapt obligatorii – de punere în aplicare a principiilor și de exprimare a valorilor care au făcut obiectul acestei expuneri. Motivația fiind aceea că, prin distribuirea proprietății în masa cetățenilor, va lua naștere ECONOMIA DEMOCRATICĂ DE PIAȚĂ, opusă actualei economii (neo) liberale, OLIGARHICE. Economia democratică de piață fiind cea în care marea majoritate a capitalului se va afla în proprietatea privată a marii majorități a cetățenilor.

Ceea ce va face ca toate deciziile majore care privesc societatea – inclusiv, în mod prioritar, deciziile politice, cele care au în vedere SUVERANITATEA – să poată fi luate de către majoritatea cetățenilor PROPRIETARI. Astfel, în mod necesar, va lua naștere și se va consolida DEMOCRAȚIA AUTENTICĂ/DIRECTĂ, opusă actualei false democrații OCULTE, autointitulată în MOD MINCINOS, reprezentativă.

Enunțarea principiilor de mai sus, de natură politică, economică, ideologică, stă pe o temelie care implică revalorizarea principiilor morale pe care civilizația românilor s-a construit, pe care le-a integrat și practicat juridic : cinstirea înaintașilor, interdicția și pedepsirea omicidului, a furtului, deci respectul proprietății, blamarea desfrânării, a mărturiei mincinoase.

Violența, consumul de droguri, egoismul, anarhia, irespectul pentru înaintași, sectarismul, comunitarismul, instalate după 1989, au erodat baza socială și morală a poporului României. Ea trebuie să fie reconstituită prin educație cetățenească, care devine un obiectiv prioritar. Derivele globaliste anti-identitare pot fi eliminate pe această cale.

1. OBIECTIVE CONCRETE

Este iluzoriu a crede că orice obiective concrete, menite a scoate Țara din criza profundă în care se află, vor putea fi propuse, puse în practică și duse la îndeplinire în lipsa înfăptuirii celor PATRU teze mai sus enunțate. Pentru că doar prin punerea în aplicare a celor 4 puncte din program, suveran va fi POPORUL, nu statul. Cu alte cuvinte statul va fi independent față de alte state, dar va fi indisolubil și intrinsec dependent de popor.

1. 1. Suveranitatea politică a poporului român

Poporul român va fi chemat să se pronunțe asupra înlocuirii actualei constituții, care servește exclusiv intereselor oligarhiei autohtone și ocupantului străin, cu o nouă constituție care să servească exclusiv interesele întregului popor. O constituție care să stabilească fără echivoc rolul suveran al poporului în relația popor-stat. O constituție care să conducă la rescrierea legislației în folosul marii majorități a cetățenilor, nicidecum în slujba unei minorități autohtone și a străinilor.

Drept urmare, actul constituțional fundamental va stabili :

1. În ceea ce privește cetățenii.

Cetățenii se vor manifesta ca indivizi suverani – fiecare cetățean fiind parte a poporului român suveran – prin :

– inițiative cetățenești directe, participarea directă a cetățenilor la viața politică

– vot direct și vot suveran (adică vot negativ pe tot parcursul unui ciclu electoral) dat tuturor funcțiilor în stat, de la consilier local până la președinte. Ceea ce va conduce la reformarea sistemului de partide și a sistemului electoral

– control cetățenesc direct al puterilor și instituțiilor statului. Ceea ce va conduce la reformarea instituțiilor publice prin totala lor depolitizare

1. În ceea ce privește statul

– în plan intern va fi consolidat statul național unitar, pentru a fi pus în poziția de a apăra și promova fără rezerve drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și a satisface, cu prioritate cerințele și interesele acestora.

– în plan extern – ca o consecință obligatorie a satisfacerii primului deziderat, statul va acționa pentru creșterea gradului său de independență față de celelalte alte state, în plan politic, economic și social. În acest sens va avea loc renegocierea tratatelor internaționale, concentrată pe restabilirea independenței statului în relațiile cu mediul extern : statal și nestatal.

– ca un corolar al celor două comandamente expuse anterior, statul va acționa pentru recuperarea teritoriilor românești recunoscute prin tratatele internaționale de la Versailles și Trianon și aflate sub ocupație străină.

Statul va fi în măsură – ba chiar mai mult, va fi obligat – să răspundă acestor cerințe întrucât, poporul suveran, poporul de cetățeni PROPRIETARI de capital, pe de o parte, îi va pune lui, statului, la dispoziție mijloacele materiale necesare, generate de economia democratică de piață și, pe de cealaltă parte, poporul va dispune de pârghiile de control a statului, proprii democrației autentice/directe.

2. 2. Suveranitatea economică și financiară a poporului român

Suveranitatea economică a poporului român va decurge din faptul că, în marea lor majoritate, cetățenii vor fi proprietari privați ai marii majorități a capitalului. Inclusiv ai capitalului financiar. Principalele pârghii de manifestare a suveranității economice a poporului vor fi :

– Reindustrializarea și retehnologizarea industriei, agriculturii și serviciilor prin :

• recapitalizarea provenită din distribuirea capitalului în masa populației.
• favorizarea, după caz, a ramurilor strategice : energie, hrană, apărare.
• practicarea unei politici financiare fundamental diferită prin :
• păstrarea monedei naționale și emiterea ei de către Guvern, nu de către BNR.
• extragerea Băncii Naționale din circuitul Fondului Monetar Internațional.
• finanțarea capitalului industrial și agricol prin eliminarea mecanismului dobânzilor șitransformarea băncilor, din entități speculative/cămătărești, în entități direct cooperante la procesele productive și ale celor legate de servicii.
• taxarea progresivă a profitului în scopul declarat al INTERZICERII acumulării și concentrării capitalului în proprietatea unei oligarhii restrânse, și/sau a migrării capitalului
• renegocierea datoriei statului în condițiile în care, datoria statului este o datorie odioasă prin faptul că statul a acumulat-o pretinzând că este proprietarul unei averi aflate, în realitate, în proprietatea poporului român și a garantat împrumuturile cu bunuri FURATE.

– În baza faptului că marea majoritate cetățenilor vor fi proprietarii marii majorități a capitalului ei, cetățenii vor avea acces neîngrădit în ceea ce privește controlul exploatării acelor părți din capital (este vorba, de regulă de resursele naturale și de părți din infrastructură) care vor fi date spre administrare statului sau, după caz, unor entități private.

Astfel, din cele de mai sus rezultă că vor fi create condițiile opririi hemoragiei de forță de muncă și de capital către Occident

3. 3. Suveranitatea Identitară, Educațională și Culturală a poporului român
4. Suveranitatea identitară a poporului român trebuie să fie urmarea cercetării, stabilirii și afirmării fără complexe a originilor, evoluțiilor și drepturilor sale (istorice și nu numai) inalienabile și imprescriptibile urmând a avea următoarele scopuri :

– coagularea unui proiect de Țară ca : vatră a generației actuale și rampă de lansare a generațiilor viitoare

– eliminarea inhibiției și frustrării românilor prin educație.

– eliminarea discriminărilor pozitive acordate etniilor conlocuitoare.

– obținerea în decursul a două, trei generații a omogenității etnice a populației.

1. Suveranitatea educațională a poporului român va deveni operațională prin :

– reforma educativă patriotică fundamentală la nivelul școlii de toate gradele.

– reformarea sistemului educativ prin exersare (în principal) de către stat a responsabilității educației. Motivația fiind aceea că educația este un drept, NU o marfă.

Drept urmare, entităților școlare private li se vor impune în funcționare :

– respectarea acelorași standarde și programe folosite în învățământul de stat.

– reeducarea patriotică a actualelor generații

1. Suveranitatea culturală a poporului român va fi urmarea promovării Culturii Naționale în sensul SUVERAN în care națiunea este alcătuirea indisolubilă dintre popor și stat. Poporul este, în sensul larg al termenului, creatorul și proprietarul statului, iar statul este creația și proprietatea poporului.

În consecință creația culturală va fi liberă și neîngrădită, la fel și informația, inclusiv în baza exercitării de către popor a libertăților fundamentale unanim recunoscute.

Prin urmare, statul va fi administratorul, depozitarul și paznicul patrimoniului cultural de orice fel și, în sensul satisfacerii acestor atribuții ale sale, va lua toate măsurile ce decurg din îndeplinirea lor.  Drept urmare, funcționarii statului în calitatea lor de adminstratori, înzestrați cu atribute executive, vor fi responsabili (inclusiv material și penal) pentru orice proastă administrare.

La rândul lui poporul, ca proprietar, va avea obligația (nu doar dreptul) față de generațiile viitoare să vegheze la îndeplinirea de către stat a obligațiilor asumate ca administrator.

4. Suveranitatea Justiției, Apărării și Sănătății poporului român
5. Suveranitatea Justiției poporului român înseamnă :

– controlul direct al cetățenilor asupra procurorilor și judecătorilor prin alegerea și revocarea lor de către cetățeni prin vot direct și vot suveran.

– (re) înființarea instituției juraților ca reprezentanți ai cetățenilor și factor decizional în stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpaților

1. Suveranitatea Apărării înseamnă OBLIGATIVITATEA serviciului militar cu tot ceea ce decurge din această obligativitate.
2. Suveranitatea Sănătății poporului român este, de fapt, cheia de boltă a suveranității sale. Căci lipsa sănătății înseamnă extincție. În consecință, sănătatea fiind un drept fundamental NU este o marfă. Drept urmare statul va fi cel RESPONSABIL de sănătatea poporului român și va fi OBLIGAT să o asigure la cele mai înalte standarde în condițiile stabilite de poporul suveran. Existența medicinii private va fi justificată (doar) în condițiile în care funcționarea ei la parametrii medicinii de stat se va face în aceleași condiții de competitivitate financiară.

1. CONCLUZII.

Fără punerea în aplicare a programului anterior prezentat, societatea românească va rămâne „încremenită în proiectul” ocult ce ne-a fost inoculat începând cu 22 Decembrie 1989.

Punerea în aplicare a programului va fi cea care va duce la înlocuirea oligarhiei cu democrația autentică. Așadar, orice partid, care pretinde că este unul suveranist este OBLIGAT să adopte acest program.

În egală măsură, nu numai orice politician/om politic care se pretinde a fi exponentul intereselor cetățenilor care l-au ales, dar chiar și orice „simplu cetățean” responsabil, preocupat de bunul mers al treburilor cetății – ca factor determinant al propriei bunăstări și nu doar bunăstări – sunt OBLIGAȚI să i se ralieze.

Textul Programului aici prezentat este publicat în revista Asymetria.org

Textul Programului aici prezentat este distribuit pe rețelele sociale, la adresele de corespondență publice ale senatorilor și deputaților României, către redacțiile principalelor ziare, posturi de televiziune, către formațiunile politice active în România, către actualul guvern al României și către candidații declarați la alegerile prezidențiale în curs. De asemenea către diversele loje masonice active din România, către ambasadele statelor reprezentate la nivel diplomatic la București, implicit și direct guvernelor acestor state.

Inițial, într-o primă formă, anterioară PROGRAMULUI Partidului POPORUL ROMÂN SUVERAN mai sus prezentat, a fost publicat un Program de Reformă Politică și Economică Suveranistă Radicală pentru România în revista on line Asymetria. http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=1531 și pe situl ziarului Cotidianul. https://www.cotidianul.ro/program-de-reforma-politica-si-economica-suveranista-radicala-pentru-romania-2024/

Programul de Reformă Politică și Economică Suveranistă Radicală pentru România – 2024,

mai jos prezentat, a fost gândit și redactat, în cadrul unui grup de reflecție extins și autonom, ca un model

Program de Reformă Politică și Economică Suveranistă Radicală

pentru România – 2024

Context și Obiective :

Acest program propune o reformă politică și economică profundă, bazată pe principiul suveranității naționale, pentru a crește independența României în plan politic, economic și social. Scopul este consolidarea capacității statului de a răspunde nevoilor cetățenilor, reducerea dependenței de structuri supranaționale și multinaționale și crearea unui model de dezvoltare sustenabil și centrat pe interesele naționale.

1. Suveranitatea Politică

1.1 Reforma Constituțională

• Redefinirea relațiilor cu Uniunea Europeană : România va propune o reformă a tratatelor UE, concentrată pe restabilirea suveranității naționale în domenii-cheie precum politica monetară, fiscală, energie și agricultură. Dacă aceste reforme nu sunt acceptate, România va organiza un referendum pentru recalibrarea relațiilor cu UE.
• Consolidarea statului național unitar : Interzicerea oricăror propuneri de regionalizare sau federalizare. Politicile de descentralizare vor fi îmbunătățite, însă fără a pune în pericol unitatea statului.
• Reforma sistemului de partide : Limitarea numărului de partide politice care pot participa la alegeri, prin ridicarea pragului electoral și impunerea unor standarde clare de integritate. Orice partid implicat în scandaluri de corupție sau cu legături cu entități externe neautorizate va fi dizolvat.

1.2 Reforma Instituțiilor Publice

• Reducerea birocrației : Simplificarea și digitalizarea procedurilor administrative prin implementarea unui sistem unic de management public, accesibil tuturor cetățenilor. Restructurarea aparatului de stat, cu focus pe eficiență și reducerea costurilor.
• Lupta împotriva corupției : Întărirea legislației anti-corupție prin crearea unei instituții independente de control financiar, care să investigheze orice cazuri suspecte de deturnare de fonduri publice. Orice politician condamnat pentru corupție va fi interzis pe viață din funcțiile publice.

1.3 Reforma Electorală

• Introducerea votului obligatoriu : Cetățenii români vor fi obligați să participe la alegeri, ca o măsură de responsabilizare civică.
• Sistem electoral majoritar : Implementarea unui sistem majoritar în două tururi pentru alegerile parlamentare, reducând fragmentarea și instabilitatea politică.
• Transparență și control strict al finanțării campaniilor electorale : Limitarea finanțării externe a partidelor și control strict asupra surselor de finanțare. Fiecare partid trebuie să publice în mod transparent cheltuielile de campanie și sursele de venit.

2. Suveranitatea Economică

2.1 Politici Economice Independente

• Naționalizarea resurselor strategice : Petrolul, gazele naturale, energia electrică, pădurile și resursele minerale vor reveni sub controlul statului român. Acest lucru va permite statului să controleze piețele interne și să gestioneze prețurile pentru a proteja consumatorii și a asigura independența energetică.
• Dezvoltarea industriei locale : Crearea de stimulente fiscale și subvenții pentru industriile strategice precum tehnologia, energia regenerabilă, industria agro-alimentară și industria auto. Ținta este crearea de locuri de muncă de calitate și reducerea importurilor.
• Politică monetară suverană : România își va păstra moneda națională (leul) și va întări Banca Națională ca instituție suverană, responsabilă pentru politica monetară independentă de Banca Centrală Europeană. Reconstituirea și mărirea rezervei de aur a României prin exploatarea de către Stat sub controlul Băncii Naționale a resurselor minerale interne.

2.2 Reforma Fiscală și Bugetară

• Taxarea progresivă și combaterea evaziunii fiscale : Introducerea unui sistem de taxare progresivă, unde cetățenii cu venituri mari și companiile multinaționale vor plăti un procent mai mare din venituri. Implementarea unui sistem de control digital și automatizat pentru a elimina evaziunea fiscală.
• Taxe pe profitul companiilor străine : Impunerea unei taxe suplimentare pentru companiile multinaționale care exportă profiturile din România, astfel încât să contribuie la dezvoltarea infrastructurii naționale.
• Reevaluarea datoriei externe : Începerea unui audit independent al datoriei externe și renegocierea termenilor cu creditorii internaționali pentru a reduce povara asupra bugetului de stat.

2.3 Reforma Agriculturii și Reindustrializarea

• Suveranitate alimentară : Implementarea unor politici agricole care să asigure că România își poate produce majoritatea necesarului de alimente. Crearea de cooperative agricole finanțate de stat și protejarea producătorilor locali de importuri ieftine. Spijinirea de către stat cooperativelor de orice fel, pentru realizarea unei colaborări raționale, organizării efortului și dotării materiale.
• Reindustrializare : Investiții masive în reînvierea industriei manufacturiere din România, cu accent pe producția de bunuri tehnologice, energie verde și produse industriale complexe.

3. Suveranitatea Energetică

3.1 Controlul Național asupra Energiei

• Naționalizarea sectorului energetic : Toate activele energetice strategice vor fi naționalizate. România va dezvolta capacități proprii de extracție, rafinare și distribuție a resurselor naturale.
• Dezvoltarea energiei regenerabile : În paralel cu naționalizarea resurselor tradiționale, România va investi masiv în energia regenerabilă, cu scopul de a deveni independentă energetic până în 2035.
• Înființarea unei bănci naționale de energie : Aceasta va finanța proiectele de infrastructură energetică, asigurând resursele necesare pentru extinderea și modernizarea rețelei electrice și a surselor de energie.

4. Suveranitatea în Educație și Cultură

4.1 Reforma Sistemului Educațional

• Educație orientată către nevoile naționale : Curricula școlară va fi restructurată pentru a include mai multe elemente de educație civică, economică și patriotism. Elevii vor învăța despre istoria, economia și cultura României într-un mod care să le ofere un sens clar al identității naționale. Învățământul diplomatic și de securitatate națională va fi organizat exclusiv în linia intereselor naționale și sub controlul organismelor specifice ale Statului România.
• Sisteme de învățământ dual : Dezvoltarea de parteneriate între stat și mediul privat pentru programe de formare profesională, care să sprijine tinerii în a dobândi competențe necesare pentru reindustrializarea României.

4.2 Promovarea Culturii Naționale

• Fond de sprijin pentru cultură națională : Crearea unui fond special pentru finanțarea producțiilor culturale (filme, cărți, arte vizuale) care să promoveze valorile și istoria României.
• Protejarea patrimoniului național : Resursele culturale și istorice ale țării vor fi protejate de privatizări și vor fi administrate direct de stat.

5. Suveranitatea în Politica Externă

5.1 Independența Politicii Externe

• Politică externă multipolară : România va menține relații echilibrate cu toate puterile globale, fără a deveni dependentă de un bloc geopolitic. Accent pe cooperarea economică și diplomatică cu țările din afara UE și NATO, inclusiv China, Rusia, și statele BRICS.
• Neutralitate militară activă : România va rămâne membră NATO dar va milita pentru reformarea structurilor și funcționării democratice a acestei organizații defensive, pentru o poziție independentă a României și va insista asupra neutralității României în conflictele globale, în care țara nu este direct implicată.

Acest program reprezintă un angajament pentru protejarea suveranității și intereselor României, consolidând un stat puternic, responsabil și capabil să răspundă provocărilor globale într-o manieră independentă și suverană.

Autorii PROGRAMULUI Partidului POPORUL ROMÂN SUVERAN (P.R.S.)., difuzat spre destinațiile pertinente, sunt Dr. ph. Dan Culcer, sociolog specializat în analiza cenzurii, ziarist, scriitor, și Șerban Popa, arhitect, ziarist.

Dan CULCER. S-a născut într-o familie de ardeleni aflați în refugiu, după Dictatul de la Viena, ca fiu al medicului prof. univ. Alexandru Culcer și al profesoarei de limba română, Ersilia (n. Gutu). Urmează studii universitare de limbă și literatură română la Cluj-Napoca. Emigrează și beneficiază de statutul de refugiat politic în Franța din 1987 până în 1992, când obține cetățenia franceză.

Absolvent al Facultății de Filologie, specialitate limbă și literatură română, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj în 1963, începe o carieră universitară la Institutul Maghiar de Teatru din Târgu Mureș, apoi devine cercetător științific la Centrul de cercetări al Academiei din aceiași localitate. Fondează, împreună cu câțiva prieteni, Romulus Guga și Mihai Sin, revista lunară de cultură „Vatra”, care apare începând cu mai 1971. Dan Culcer devine redactor de rubrica, redactor șef-adjunct, degradat din motive politice în urma câtorva gafe politice intenționate, expresia a unei opoziții politice precaute dar tot mai manifestă. Securitatea, poliția politică a regimului, îi dedică un dosar de urmărire informativă (D. U. I. ) pe numele „Dinu”, deschis în 1972.

După stabilirea ca emigrant, refugiat politic, în Franța, din 1987, face o cariera de grafician pe computer și de ziarist, secretar de redacție, în presa sindicală franceză, șef de serviciu editură la Confédération française démocratique du travail (CFDT-Santé), începând cu 1993.

Între venirea sa în Franța și momentul în care i se oferă un post stabil, face ziaristică ocazională la posturile de radio franceze (Radio France International- RFI, serviciul român) și engleze (BBC, serviciul român), la Radio Solidarnosc (un post parizian al rezistentei anticomuniste poloneze).

Înființează în mai 2000 revista electronică (on-line) Asymetria (http://www.asymetria.org), La 7 decembrie 2000 înființează grupul de discuții Yahoo : Societatea de mâine. Militează pentru organizarea unui procesul al comunismului, alături de activistul civic Ioan Roșca, pentru reprezentarea drepturilor victimelor sistemului penitenciar și carceral comunist, pentru aplicare lustrației și pentru reintegrarea lui Paul Goma în drepturile sale cetățenești.

Scrieri. Un loc geometric (texte), Editura Cartea Românească, București, 1973 ; Citind și trăind literatura, eseuri de sociologia literaturii, Editura Dacia, Cluj, 1976 ; Serii și grupuri, eseuri de sociologia literaturii, Editura Cartea Româneasca, București, 1981 ; Utopia, texte pentru o stare, (poeme), Editura Ardealul & Asymetria, Târgu Mureș-Elancourt, 2010, ediție bilingvă română-original și maghiară (traducerea realizată de poetul Cseke Gabor), ISBN 978-973-8406-80-3 ; Cenzură și ideologie în comunismul real, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2016. 2 vol., 1558 p. ISBN 978-973-109-740-4 . Studiu de sociologie și politică a culturii. La origini o teză de doctorat susținută în 2013, Universitatea Petru Maior, Târgu-Mureș.

Bilingv din copilăria sa ardeleană, scriitorul, face traduceri din maghiară (pentru care e onorat cu un premiu al Uniunii Scriitorilor în 1975 : Domokos Samuel, Octavian Goga, anii studenției, Editura Kriterion, București, Markovits Rodion, Garnizoana din Siberia, Editura Kriterion, Bucureșt, ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj, 2002.

Colaborări la Viața Românească, Tribuna, Steaua, Familia, Convorbiri literare, România literară, Ateneu, Tomis, Utunk, Korunk, Ifjumunkas (unde debutează cu poeme scrise în română și traduse în maghiară de Cseke Gábor, Igaz Szó etc.

În exil colaborează la revistele Hermes (CNRS), Iztok, Cahiers de l’Est, Lupta, BIRE (Franța) și la Curentul (Germania). Inițiază și participă, în 1988, la lansarea unei Societăți a Scriitorilor Români, acțiune sindicală, profesională și protestatară care, înainte de decembrie 1989, dorea să se opună colaboraționiștilor din Uniunea Scriitorilor din R. S. România, instituție profesională pe care Partidul Comunist Român încerca să o supună exigențelor propagandei. Fondează la 13 mai 1991, împreuna cu alți ziariști români din exil, Asociația Jurnaliștilor Români-Vest, cu sediul la Paris. După 1990, devine redactor pentru Franța la revista Vatra. Continuă colaborarea la presa din exil, Origini (SUA), reia colaborarea cu presa din România : publică comentarii și documente în Vatra, cu o rubrică de Sociograme, articole politice și polemice, în Familia, Viața românească, în ziarele Cotidianul, Expres magazin, România liberă, Acolada (Satu-Mare) și Confesiuni, (Târgu-Jiu).

Referință. Revista Vatra, 2019, nr. 5. Dosar Dan Culcer, Portret în palimpsest.(https://revistavatra.org/2019/09/06/vatra-nr-5-2019/#more-6427)

Șerban Alexandru POPA (n. 11.06.1950, București) arhitect diplomat. Este fiul Eugeniei Popa (n. Dobre), croitoreasă și al lui Ioan Popa, mecanic. Face școala elementară și studiile medii la Liceul „Ion Luca Caragiale” din București. Absolvă Facultatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București în 1975. Lucrează ca arhitect proiectant în cadrul „Institutului de Studii și Proiectări Hidroenergetice” din București, până în ianuarie 1990. Din februarie 1990 și până în noiembrie 1992 este redactor la ziarul „Dreptatea” și colaborează la ziarul „România liberă”. Din iunie 1993 deschide propria firmă de arhitectură : S.C. „POPA + PARTNERS” srl, pe care o închide în 1998 și deschide o a doua firmă de arhitectură : S.C. „BIG Ltd” srl, la care renunță în 2006. Între aprilie 2004 și august 2009 este angajat consilier tehnic pe probleme de urbanism și arhitectură la Primăria Sectorului 1 din București. Din noiembrie 2009 și până în prezent este proprietarul Biroului Individual de Arhitectură „Șerban Alexandru Popa”. Este autorul a peste 25 de proiecte de biserici și mânăstiri ortodoxe.

În 1994 înființează, împreună cu Dr. în economie Constantin Cojocaru, asociația „Solidaritatea Românească”, a cărei activitate încetează la jumătatea anilor 2000.

Publică în „Evenimentul zilei”, în octombrie 1994, articolul „Statul vinde ce nu este (numai) al lui”, urmat de publicarea în „România liberă”, în decembrie același an, a articolului „Bune zece puncte, dar și mai bune sunt zece milioane de lei.”

În ambele articole aduce, în premieră, la cunoștința opiniei publice, dreptul de proprietate al cetățenilor României asupra averii comune acumulate în timpul regimului comunist.

Publicarea articolelor este urmată de o activitate susținută de încercare de a ralia argumentat acestei idei politice diverse entități, sindicate, organizații civice, partide politice etc., precum și personalități cunoscute, active în viața societății. Toți cei contactați refuză dialogul pe tema dreptului de proprietate al întregului popor asupra averii sale comune.

Demersurile jurnalistice pe tema în speță sunt reluate după 2019 în revista „Certitudinea” unde publică aproape o sută de articole printre care : – „România de azi este o țară comunistă”- „Proprietatea și revoluția”- „Infracțiunea primordială : legea 15/1990”- „Unde a greșit Constantin Cojocaru ?”- „Falsa privatizare comisă prin falsa vânzare”, – „Decalogul capitalului românesc”- „Ce este un naționalist român ? Este un proprietar de capital”- „Globalism și multipolarism”- „Manifestul revistei Certitudinea”- „Scoateți capul din nisip și luați taurul de coarne”- „Românii nu sunt un popor de milogi”, – „Fără proprietate nu există suveranitate”,- „Programul Partidului Suveranist Român (model)”, – „Scrisoare deschisă către Călin Georgescu”

Articolele nu trezesc (deocamdată) ecouri scrise în opinia publică românească.

Apare în emisiuni televizate la diverse televiziuni antisistem, unde pledează pentru dreptul de proprietate al întregului popor asupra averii sale comune, furată de statul român prin legea 15/1990 și risipită prin „privatizare” și „restituire”. Societatea românească rămâne în stare de inerție.