România a obţinut, prin Roxana Mînzatu, poziţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi portofoliul Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie

Prin Târgul de Crăciun al Bucureștiului: Cu jumara în gît și un vin fiert la prețuri de Viena!

Peste câteva zile vine și Crăciunul, iar reporterului îi stă bine cu drumul. Ca un om care a bătut multe târguri, de la cele de țară unde se învârt tiribombele, porcii se tocmesc din căruță, la ochi, iar legumele se vând pe malul șanțului, acolo unde se mănâncă mici și se bea bere ordinară, pe o simbioză ciudată de muzică manelisto-populară-ritmico-regională și până la târgurile de carte cu oameni sensibili, mi-am făcut oarecum o idee pe care o pot împărtăși și altora.

În materie de târguri de Crăciun noi nu avem o tradiție, în ultimii ani am mai copiat de pe la alții.
Dacă ați avut prilejul și vreo 400 de euro în buzunar (de cheltuială) ca să vizitați târgurile sărbătorilor de iarnă organizate la Viena, Praga, Salzburg, Nürenberg, München, Dresda, Carlovy Vary, chiar și Budapesta, știți despre ce vorbesc. La noi, ca la noi.

Într-o perioadă fără prea mari transformări sesizabile pentru simplul bucureștean și în care timpul are nesfârșită răbdare cu oamenii băgați în priză de sărbătorile de iarnă am ajuns și la Târgul de Crăciun, proptit de municipalitate în fața Casei Republicii. Încă n-au dat năvală mușterii în târg, se mătură și se curăță după crăpelnița din ziua precedentă. Măturătoare voinice strâng chiștocurile, șervețelele, paharele din plastic și alte efecte speciale lăsate de cetățenii bine crescuți ai Capitalei noastre. Două dintre ele sunt protite în mătură, a treia le avertizează!
— Fă, vezi că ne face ăla poze ! Să nu fie de la Primărie!

Bei un pahar de vin fiert la 5 lei și te doare capul de 10 lei

Ca să vă faceți o idee de prețurile destul de condimentate, iată câteva exemple grăitoare de-ți lasă gura apă: un purcel de lapte rumenit și rânjind din vitrină costă 110 lei/kg, jumările atârnă la kilogram cam 99 de lei, jambonul de mangalița 190 de lei pe kilogram, câteva feliuțe străvezii – 19 lei suta de grame, gușa și șunca, tot de mangalița – 69 de lei, șoricul pârlit natural, adică la paie, nu cu arzătorul – 160 de lei, pastrama de berbecuț, adică trei înghițituri 15-16 lei/100g, fasolea cu ciolan – 18 lei/porția, castraveciori murați – 9 lei. Produsele cele mai ieftine, dar pe care trebuia musai să-le pui lângă bucatele astea alese sunt mămăliga, pâinea și mujdeiul. Sarea o aveau toate din plin, murugă, în complicitate cu vinul fiert pe care îl găsești la 5 sau 6 lei paharul. Depinde cât bei și de câți lei vrei să te doară capul. Dar să trecem și la ceva mai rafinat. Vă recomandăm curcanul copt, la vreo în 200 de lei/kilogramul, mușchi de cerb – 25 de lei suta de grame, salam de mistreț, piept de rață crud uscat – 13 lei/100g, salam de capră – 8 lei/100 de grame.

În cursul săptămânii mai e cum mai e, poporul se adună pe seară. Bunicii și nepoții, părinții cu copii, angajații de la multinaționale și ONG-uri, dar în weekend e prăpăd. Te întrebi ce-i pornește la drum pe oameni să vadă ceea ce văd mai tot timpul anului, să mânânce tot ceea ce ar mânca la orice târg cu cruce roșie în calendar. Astfel de târguri gem de produse tradiționale, mai ales alea de iarnă. Pe care le face și mama mare de la țară și le atârnă la grindă, în coșare, cât mai sus posibil ca să nu se cațere șoarecii sau pisicile. Presa centrală ne-a lămurit încă de la început lunii decembrie de ce prețurile sunt atât de mari: taxele puse de Primăria Capitalei sunt mai mari decât la târgul din centrul Parisului, de 20.000 -25.000 lei pe dughenă, pe toată durata târgului. Târg de Crăciun fără scena Nașterii Domnului nu se poate. Cu toate că aici este un foișor din scânduri, ce-i drept, ca să redea cât mai bine atmosfera. Nu prea vezi mare lucru, de fotografiat nici atât. O limbă de fum coboară de sus, ca la concertele rock. Un balot de paie împrăștiat pe jos, trei oi împăiate, un măgar la mărime naturală din pluș, o vacă în fundal, manechinele cu barbă și plete, Fecioara Maria și Pruncul și cam atât. Ce nu înțelegi este aburul combinat cu o lumina difuză, care vine din acoperiș. Ideea ar fi să creeze o imagine specială, dar ce te faci cu oamenii veniți la târg, dornici să-și facă selfie-uri de pus pe Facebook?

Hai la oale, mă! Hai la străchini!

Sunt la căsuța produselor tradiționale. Mărgăritare înfășurate în lut, străchini, pocale, opaițe, solnițe, ulcioare învârtite pe roata olarului până le iese toată sminteală și se cumințesc. Apoi sunt băgate la copt, pictate cu vopseluri strânse din pământ și din cer și, într-un final, smălțuite. Dar și cât costă! Sunt de design, că să-ți împodobești vila de la țară/munte cât mai natural, dar nu să mănânci ciorbă de ștevie din ele, e chiar păcat. La mine la țară, în Siliștea Gumești, bunică-mea, care are vreo 92 de ani, parcă mai ține în pod o stivă de străchini cumpărate de la mocanii de sub munte, păstrate și scoase la pomenile răposaților. Alea oale, dacă îți scăpa o strachină pe picior, ți-l învinețea și ajungeai la dispensar. Poate le caut și închiriez și eu un stand pe la vreun târg de profil.

Dacă anul trecut era oaia la putere, acum e porcul de mangalița!

Dacă ar exista un zeu al porcului de mangalița, acolo și-ar fi clădit o tribună, în spatele galantarelor de la Târgul de Crăciun. Dacă anul trecut era oaia la putere și sfâria pe grătare, acum e porcul de mangalița. Peste tot numai produse din porc rasa mangalița. Cârnați răsuciți, trăznind a floare de cimbru culeasă vara-târziu, când aroma e mai tare, carne topită, șuncă, slănină, o oală făurită din fleici de carne afumate, iar în găoacea ei, jumări crocante. Sus, pe o poliță, un recipient mic cu etichetă, carne la garnița: „MANGALIȚA, 50 de lei găletușa”, iar mai jos, într-o caserolă, citim pe etichetă, scrjele de porc/jumări crocante – 7 lei/ 100 g. Ăștia sigur sunt din Ardeal, sau din Moldova, sau de undeva de la munte, unde este iarba grasă și aerul curat. Fascinat de tabloul culinar și, după ce am făcut câteva poze, sensibilizat de moment, o întreb pe doamna gătită în port popular:
— De unde sunteți?
Mă privește scurt, sictirită, dar sinceră.
— Din București!
— Mulțumesc, vânzare bună!

Am fost la Târgul de Crăciun București, la fix 30 de ani de la lovitura de stat din 1989, târg proptit în buza Casei Republicii, cu bradul imens, foișorul lui Moș Crăciun, caruselul și căsuțele cu nimicuri scumpe, dar în primul rând cu hălci de carne înfulecate la minut, mecanic. Mai țineți minte filmul animat realizat după romanul lui George Orwell, geniala alegorie Ferma Animalelor, difuzat în primele zile de libertate? Poate ar fi bine să-l mai dea la televizor.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

3 comentarii pentru articolul „Prin Târgul de Crăciun al Bucureștiului: Cu jumara în gît și un vin fiert la prețuri de Viena!”

  • E simpatic comentariul.Lasand la o parte taxele primariei,eu care am 66ani ,Toate distractiile din Bucuresti seamana cu Oborul nostru de acum circa cincizeci de ani ,ceva ca balciul mai lipseste roata.acum este in Herastrau.Mereu sper la ceva mai bun.Dar cel mai simpatic lucru este ca sa cantat in engleza in seara de Craciun.Si Biserica organizeaza acelasi balci .

  • Foarte documentat. Ziarele centrale nu mai au astfel de reportaje fiindca probabil prea comozi sa mai se amestece intre taranii de acolo

  • Frumos ați descris.
    Parcă nici n-am citit, parc-aș fi văzut o scenă de film. Nu știu de ce – o ecranizare după un roman de Dickens.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *